PSD propune o revizuire de fond a Constitutiei

Varianta PSD de modificare a Constitutiei se afla in forma finala. In urma mai multor discutii, comisia tehnica, alcatuita din parlamentari PSD si reprezentanti ai Guvernului au pus pentru prima oara

Varianta PSD de modificare a Constitutiei se afla in forma finala. In urma mai multor discutii, comisia tehnica, alcatuita din parlamentari PSD si reprezentanti ai Guvernului au pus pentru prima oara pe hartie, articol cu articol, tot ceea ce ar putea fi modificat in Legea fundamentala. Revizuirea ar urma sa schimbe radical unele institutii din zona politica, incepand cu Parlamentul, Presedintia si terminand cu relatiile dintre puterea executiva si cea legislativa. In primul rand, se reduce numarul de parlamentari cu aproape 150 de locuri: la 110 senatori si 220 deputati. Traseul legislativ se schimba si el. Camera Deputatilor este cea care va fi prima sesizata cu proiectele de legi, in timp ce Senatul va avea suprematia la tratatele internationale. Se introduc termene de adoptare a proiectelor, respectiv 30 de zile din momentul in care o camera l-a votat, iar daca acest termen expira, inseamna ca acea camera, mai "lenesa", a fost de acord cu forma propusa. Daca cele doua camere nu se inteleg asupra variantei unui proiect, nu se mai ajunge la mediere, aceasta procedura fiind desfiintata, iar forma finala a legii este decisa de Camera care a fost sesizata prima. Acest lucru inseamna ca Senatul devine mai mult o Camera consultativa, dat fiind faptul ca lui i se trimit, ca prima Camera, doar legile de ratificare a tratatelor. Relatia legislativ - executiv isi deplaseaza si ea centrul de greutate spre Guvern. Astfel, parlamentarii nu pot vota un amendament propus de ei, dar neacceptat de guvern si netrecut prin comisia de specialitate. Se elimina in acest fel interventiile din plen care modifica uneori proiectele, dand peste cap actiunile Guvernului. In plus, ordonantele simple nu mai sunt dezbatute de Parlament, doar cele de urgenta. Acestea sunt mai clar definite, in privinta conditiilor in care pot fi date, respectiv "existenta unui pericol public iminent". Si in privinta pericolului se pronunta Parlamentul, intr-un timp foarte scurt de la adoptarea ordonantei de urgenta. Poate din acest motiv, printre cei competenti sa solicite intrunirea Parlamentului in sesiune extraordinara a fost inclus si Guvernul. Se schimba regulile si la motiunea de cenzura, in sensul ca cei care o initiaza trebuie sa vina si cu o propunere de premier. Tot in favoarea Guvernului s-a introdus si posibilitatea de a-si asuma raspunderea pe un proiect aflat in dezbaterea Parlamentului. Pentru alegerea presedintelui Romaniei, discutiile raman deschise. Autorii proiectului se multumesc sa arate cum este in tari care au o republica parlamentara si in care mandatul depaseste patru ani. O propunere clara este ca presedintele Romaniei sa poata fi si membru de partid pe perioada cat se afla la Cotroceni. Presedintele va putea sa dizolve Parlamentul daca exista neintelegeri grave in Parlament, intre partide, iar pe calea medierii nu s-a reusit stingerea conflictelor. O mediere intre autoritati va face si Curtea Constitutionala, la cererea presedintelui, a premierului sau a presedintilor de Camere. In schimb, Curtea pierde dreptul de a se pronunta asupra procedurii de alegere in functie a presedintelui, nu va mai constata interimatul si nici nu va mai da aviz la suspendarea presedintelui. O alta chestiune, destul de controversata, in ultimii ani, este cea a proprietatii. Proiectul PSD prevede garantarea proprietatii, dar mentine interdictia referitoare la posibilitatea cetatenilor straini de a cumpara terenuri in Romania. La fel de controversata, odinioara, era si problema folosirii limbii minoritatilor in administratie. Acum ea isi gaseste o garantie constitutionala in primele articole ale Legii fundamentale, iar actele emise in limba minoritatilor sunt considerate oficiale si au putere egala cu cele emise in limba romana. Chestiunea infiintarii de facultati in limba minoritatilor in cadrul unei universitati multiculturale, este si ea inscrisa in articolul referitor la dreptul la invatatura. PSD va discuta azi, la Cotroceni, cu presedintele Iliescu pe marginea proiectului de revizuire a Constitutiei. Va prezentam variantele pe care partidul de guvernamant le va prezenta in fata lui Ion Iliescu Alegerea Presedintelui "(1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. (2) Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale. (3) In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. (4) Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive". Constitutia Italiei "art. 83. Presedintele Republicii este ales de catre Parlament in sedinta comuna a membrilor sai. La alegeri participa trei delegati pentru fiecare regiune, alesi de Consiliul regional in asa fel incat sa fie asigurata reprezentarea minoritatilor. Regiunea Valle d'Aosta are un singur delegat. Alegerea Presedintelui Republicii are loc prin scrutin secret si cu majoritatea de doua treimi din membrii adunarii. Dupa al treilea scrutin este suficienta majoritatea absoluta. art. 84. Poate fi ales Presedinte al Republicii orice cetatean care a implinit varsta de cincizeci de ani si avand exercitiul drepturilor sale civile si politice. Functia de Presedinte al Republicii este incompatibila cu oricare alta functie. Indemnizatia si fondurile Presedintelui sunt stabilite prin lege. art. 85. Presedintele Republicii este ales pentru o perioada de sapte ani. Cu treizeci de zile inainte de expirarea termenului, presedintele Camerei Deputatilor convoaca, in sedinta comuna, Parlamentul si delegatii regionali pentru a alege noul Presedinte al Republicii. In cazul in care Camerele sunt dizolvate sau termenul pana la incetarea mandatului este mai mic de trei luni, alegerea se face in cincisprezece zile de la intrunirea noilor Camere. Intre timp, mandatul Presedintelui aflat in functie se prelungeste". Constitutia Germaniei art. 54. (1) Presedintele Federal este ales fara dezbatere de catre Adunarea Federala. Eligibil este orice german care are drept de vot in alegerile pentru Bundestag si a implinit varsta de patruzeci de ani. (2) Functia de Presedinte Federal dureaza cinci ani. Realegerea consecutiva este permisa numai o data. (3) Adunarea Federala este compusa din membrii Bundestagului si dintr-un numar egal de membri alesi dupa principiul reprezentarii proportionale de catre Reprezentantele Populare ale landurilor. (4) Adunarea Federala se intruneste cel mai tarziu treizeci de zile inainte de expirarea duratei functiei Presedintelui Federal, iar in caz de incheiere inainte de termen, cel mai tarziu in treizeci de zile de la acest moment. Ea va fi convocata de Presedintele Bundestagului. (5) Dupa expirarea legislaturii, termenul prevazut in fraza 1 din paragraful (4) incepe cu prima intrunire a Bundestagului. (6) Este ales cel care obtine voturile majoritatii Adunarii Federale. Daca aceasta majoritate nu este obtinuta de nici un candidat in doua tururi de scrutin, este ales cel care in urmatorul tur de scrutin intruneste cele mai multe voturi. (7) Amanuntele se reglementeaza printr-o lege federala.