Prevederile proiectului de lege privind votul uninominal, asumat de Guvern

Proiectul de lege privind introducerea votului uninominal, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, prevede că alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai

Proiectul de lege privind introducerea votului uninominal, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, prevede că alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător şi că parlamentarii se aleg în colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale, dar şi faptul că preşedinţii de consilii judeţene sunt aleşi prin votul direct al cetăţenilor.

Potrivit art. 5 din proiectul de lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali asumat de Executiv, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 79.000 locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 170.000 locuitori.

Numărul locuitorilor care se ia în calcul pentru acest tip de scrutin este 'cel rezultat în urma ultimului recensământ al populaţiei, publicat de Institutul Naţional de Statistică', iar alegerile se vor desfăşura doar într-o zi de duminică.

Conform actului normativ, 'cetăţenii români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi exprimă dreptul de vot în una din secţiile de votare din ţara în care îşi au domiciliul sau reşedinţa constituite în condiţiile prezentei legi'.

Totodată, pentru a putea vota, 'fiecare alegător va prezenta cartea de alegător şi actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală permanentă, pe baza semnăturii în lista electorală permanentă, îi va încredinţa buletinele de vot şi ştampila pentru votare', iar în cazul în care refuză să semneze lista electorală permanentă, alegătorului i se va refuza exercitarea dreptului de vot.

În plus, organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit Constituţiei, la un mandat de deputat, dacă au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel puţin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat.

'Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament, dar şi alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care sunt de utilitate publică şi care prezintă Biroului Electoral Central o listă de membri cuprinzând un număr de cel puţin 15% din numărul total al cetăţenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective. Iar organizaţia unei minorităţi naţionale poate propune acelaşi candidat pentru mai multe colegii uninominale aparţinând diferitelor circumscripţii electorale, numai în condiţiile în care propune un singur candidat la nivel naţional şi doar pentru alegerea Camerei Deputaţilor', se arată în proiectul de lege.

Conform documentului, pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul în afara României. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43, în care se constituie colegii uninominale pe baza dublului normei de reprezentare.