Presiunea hainelor de firmă și a telefoanelor scumpe asupra adolescenților. „Nu mai contează ce sunt, ci ce am”

Hainele de firmă, telefoanele scumpe și banii pot ajunge să conteze mai mult decât prieteniile sau propriile realizări în ochii unor adolescenți. Dorința de a avea ceea ce au colegii nu le aduce însă neapărat și mulțumirea pe care o așteaptă. Un studiu recent arată că adolescenții care acordă o importanță mai mare banilor și lucrurilor materiale au tendința de a fi mai nemulțumiți de propria viață și de a avea o stimă de sine mai scăzută.

Adolescenții care pun mare preț pe lucrurile materiale tind să fie mai nemulțumiți de propria viață Foto: Shutterstock

Studiul, publicat în revista Frontiers in Psychology, a fost realizat pe baza datelor colectate de la 674 de adolescenți de origine mexicană din Statele Unite, la vârstele de 12, 14 și 16 ani. Cercetătorii au urmărit legătura dintre importanța pe care tinerii o acordă banilor și bunurilor materiale, stima de sine și cât de mulțumiți sunt de propria viață.

De ce ajung copiii să se rușineze de hainele și telefoanele lor

„Dacă am și eu ceea ce au ceilalți, voi fi acceptat”, „dacă nu am, voi fi considerat inferior”. Acestea sunt câteva dintre convingerile pe care copiii și adolescenții le pot dezvolta atunci când ajung să creadă că acceptarea colegilor depinde de lucrurile pe care le dețin, explică Gabriela Răileanu, psihoterapeut adlerian, pentru „Adevărul”.

Specialista arată că nevoia de a aparține unui grup devine tot mai importantă în adolescență, când tinerii încep să își construiască propria identitate. Popularitatea nu depinde însă numai de situația financiară a familiei, ci și de umor, încredere în sine, abilități sociale și capacitatea de a lega prietenii.

„Problema apare atunci când copilul/adolescentul nu mai reușește să facă diferența între ceea ce are și ceea ce este. Începe să creadă că, dacă nu are telefonul potrivit sau hainele potrivite, este mai puțin valoros ca persoană. Diferența materială devine o diferență de valoare personală”, spune ea.

De ce un telefon de 5.000 de lei nu mai este suficient

Un adolescent primește telefonul pe care și l-a dorit, dar câteva luni mai târziu descoperă că un coleg are unul mai scump. Deși telefonul său funcționează la fel de bine, începe să își dorească altul. „Ne raportăm excesiv la ceea ce au ceilalți, iar satisfacția pe care o obținem dintr-un lucru nou scade, de regulă, pe măsură ce ne obișnuim cu el”, explică Gabriela Răileanu. 

Psihoterapeuta consideră că este important ca părinții să îi învețe pe copii să se bucure de ceea ce au, fără să își măsoare valoarea în funcție de lucrurile pe care le dețin.

Există însă și situații în care părinții, din dorința de a le oferi copiilor o viață mai bună decât au avut ei, ajung să le îndeplinească aproape orice dorință. Alteori, cadourile sunt o încercare de a compensa timpul pe care nu îl pot petrece împreună. „Problema apare atunci când obiectele ajung să înlocuiască relația. Copilul poate învăța că iubirea se exprimă prin ceea ce primește și că dorințele trebuie satisfăcute imediat. Mai târziu, poate căuta aceeași formă de validare în relațiile cu ceilalți și poate avea dificultăți în a aprecia ceea ce are”, este de părere specialista. 

Ea consideră că un copil are nevoie să învețe și să accepte un refuz. Dacă primește întotdeauna ceea ce cere, pierde ocazia de a învăța să aștepte, să economisească și să facă diferența dintre ceea ce își dorește și ceea ce îi este necesar.

Copiii care evită școala de rușine că nu au bani

Pentru unii adolescenți, diferențele materiale nu se opresc la dorința de a avea un telefon sau haine mai scumpe. Teama că vor fi judecați de colegi îi poate determina să evite excursiile, petrecerile sau alte activități la care participă prietenii lor.

„Rușinea poate ajunge să afecteze imaginea pe care copilul o are despre sine. Nu mai gândește doar că nu are anumite lucruri, ci ajunge să creadă că este mai puțin valoros decât ceilalți. Poate apărea izolarea, evitarea activităților sociale, anxietatea și chiar refuzul școlar”, opinează Gabriela Răileanu. 

Aceasta recomandă părinților să nu ignore astfel de comportamente și să afle dacă adolescentul se compară singur cu ceilalți sau dacă este umilit de colegi. În situațiile de bullying, trebuie implicată și școala, iar dacă izolarea persistă, este recomandată evaluarea tânărului de către un psiholog.

Ce îi spui copilului care îți reproșează că ești sărac

Un copil care vine acasă supărat pentru că părinții colegilor câștigă mai mult poate stârni frustrare într-o familie care face deja eforturi să își acopere cheltuielile. Gabriela Răileanu spune că părintele ar trebui să încerce să înțeleagă nemulțumirea copilului înainte de a-i explica situația financiară.

„În primul rând, părintele trebuie să își gestioneze propria reacție. Un asemenea reproș poate fi dureros, mai ales atunci când muncește mult și face eforturi pentru familie. Dar copilul nu evaluează neapărat eforturile părintelui, ci exprimă propria frustrare”, crede ea.

Specialista recomandă părinților să vorbească deschis despre bani, ținând cont de vârsta copilului, fără să îl împovăreze cu problemele financiare ale familiei. Îl pot implica în stabilirea unor obiective de economisire și îi pot explica de ce anumite cumpărături trebuie amânate.

„Cred că avem nevoie să creștem copii care știu să își dorească lucruri, dar care nu își condiționează valoarea personală de posibilitatea de a le avea. Copii care știu că pot fi apreciați, iubiți și acceptați pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce dețin”, conchide aceasta.