Moscovei nu i-a fost oferit un loc in Consiliul Nord-Atlantic, ci intr-un nou consiliu NATO-Rusia

Federatia Rusa nu va face parte din cel mai inalt for de decizie politica al Aliantei Nord-Atlantice - Consiliul Nord-Atlantic(NAC) -, ci dintr-un nou consiliu NATO-Rusia care urmeaza a fi format in

Federatia Rusa nu va face parte din cel mai inalt for de decizie politica al Aliantei Nord-Atlantice - Consiliul Nord-Atlantic(NAC) -, ci dintr-un nou consiliu NATO-Rusia care urmeaza a fi format in conformitate cu propunerile transmise saptamana trecuta Kremlinului, a declarat marti, la Vilnius, Nicholas Burns, ambasadorul american la NATO si, in acelasi timp, trimisiul special al Aliantei in turneul de evaluare a evolutiilor tarilor candidate, inainte de summit-ul de la Praga. Dupa ce presa internationala a preluat informatiile publicate luni de cotidianul "Financial Times", conform carora Alianta Nord-Atlantica a hotarat sa ofere Rusiei un statut egal cu ceilalti membri ai NATO in NAC, ambasadorul american la NATO a tinut sa dezmita aceasta informatie, declarand: "Acest consiliu (NAC - n.r.) va ramane suveran. Consiliul NATO-Rusia va fi complet separat si evident ca Rusia nu va avea nici dreptul de a se pronunta asupra a ceea ce spune NAC si nici drept de veto asupra a ceea ce face NAC". Asa cum a explicat Burns, noul consiliu NATO-Rusia se va reuni mensual si va examina chestiuni de interes comun, cum ar fi operatiunile de mentinere a pacii sau schimbul de informatii cu privire la armele de distrugere in masa. Clarificarile facute de Burns, vin in contradictie cu cele publicate de "Financial Times", care, citand surse diplomatice din cadrul Aliantei, sustinea ca, la sfarsitul saptamanii trecute ambasadorii statelor membre NATO (printre care, evident, se numara si Burns) ar fi ajuns la un alt acord in privinta noii relatii pe care Alianta doreste sa o ofere Rusiei. Imediat dupa clarificarea facuta de Burns, Moscova a reactionat, ieri, pentru prima data, la propunerea inaintata de NATO. Aflat la Reuniunea ministrilor Apararii din CSI, ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, a dat asigurari ca Rusia este gata sa intensifice, pe picior de egalitate, colaborarea sa cu Alianta. Conform spuselor lui, aceasta cooperare trebuie sa se traduca prin "intreaga responsabilitate a celor doua parti in realizarea deciziilor lor comune". Desi, la Vilnius, Burns isi exprimase speranta ca ajungerea la un acord cu Moscova in privinta noului consiliu NATO-Rusia sa aiba loc inainte de summit-ul ministrilor de Externe ai NATO din mai, de la Reyjkavik, Ivanov a afirmat ca forma exacta pe care o va lua acest consiliu va fi stabilita in urma negocierilor din capitala Islandei. Aflat in Lituania, unde aderarea la NATO este vazuta ca o desprindere definitiva de sub infuenta Moscovei, Burns a atacat, de asemenea, si versiunea vehiculata din ce in ce mai mult in mediile diplomatice si de presa, potrivit careia, prin procesul de reformare si extindere, NATO se va transforma dintr-o alianta militara, intr-una politica si de securitate, care sa reuneasca cele doua tabere beligerante din timpul Razboiului Rece. Calificand aceste aprecieri drept "fundamental inexacte", Burns a afirmat ca, odata cu summit-ul din noiembrie, unde vor fi invitati noii membri, "NATO va reconfirma ca va ramane si pe viitor o organizatie de aparare". "Suntem o organizatie militara si obiectivul nostru principal este apararea membrilor din Europa si America de Nord", a mai adaugat el, fara sa faca vreo referire la componenta viitorului val al extinderii. Pozitia lui Burns este de natura sa dea serios de gandit. Ambasadorul SUA a combatut versiunea transformarii NATO intr-o organizatie politica si de securitate, versiune care mizeaza mai mult sau mai putin explicit pe o extindere de tip "big-bang", care sa includa toate cele sapte state, candidate reale la aderare - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia si Slovenia.