Mii de copii ar putea pierde cursurile gratuite de la Palatele Copiilor. Specialist: „Pentru copiii cu resurse limitate, dispariția palatelor echivalează cu abandonarea propriilor talente”

Peste 10.000 de persoane au semnat o petiție pentru salvarea unor activități extrașcolare gratuite din cluburile și palatele copiilor, după apariția informațiilor privind reducerea finanțării pentru posturile acoperite prin plata cu ora. Inițiatorii susțin că numai în cele șase sectoare ale Bucureștiului ar putea fi afectați peste 2.500 de copii. Într-o perioadă în care cursurile private de muzică, sport, actorie sau robotică pot reprezenta o cheltuială importantă pentru o familie, ce se întâmplă cu elevii pentru care aceste instituții reprezintă singura posibilitate de a-și descoperi și dezvolta o pasiune?

Mii de copii ar putea pierde cursurile gratuite de la Palatele Copiilor Foto: Shutterstock

Palatele și cluburile copiilor fac parte din sistemul public de educație extrașcolară, iar activitățile lor sunt complementare educației formale. Copiii pot participa la cercuri din domenii foarte diferite, de la muzică, pictură și teatru până la informatică, robotică, jurnalism, științe sau sport.

Potrivit regulamentului de organizare și funcționare, preșcolarii și elevii au acces liber și gratuit la aceste activități. La nivelul fiecărui județ funcționează un Palat al Copiilor, iar în București există câte un Club al Copiilor în fiecare dintre cele șase sectoare. Palatul Național al Copiilor din București funcționează separat și este subordonat direct Ministerului Educației.

Peste 2.500 de copii, afectați în București, potrivit inițiatorilor petiției

Controversa a apărut după ce o petiție online a semnalat că, începând cu 1 septembrie 2026, o serie de activități care funcționau prin plata cu ora nu ar mai urma să fie finanțate în cluburile copiilor și cluburile sportive școlare din București.

Inițiatorii susțin că peste 2.500 de copii din cluburile sectoarelor 1–6, fără a include cluburile sportive, ar putea pierde accesul la unele dintre aceste activități gratuite.

Pe lista prezentată în petiție se regăsesc corul și grupurile vocale, muzica instrumentală, pianul, dansurile moderne și populare, teatrul, educația cinematografică, limbile franceză și germană, jocurile logice, matematica aplicată, chimia experimentală, pictura, informatica, jurnalistica și mai multe activități sportive.

Probleme similare au apărut și în țară. La Palatul Copiilor Iași, 17 cercuri sunt blocate pentru anul școlar 2026–2027 în contextul reducerilor bugetare și al blocării unor posturi, iar aproximativ 1.000 de copii sunt afectați.

De ce contează aceste cursuri dincolo de petrecerea timpului liber

„În spațiul școlar formal, constrângerile curriculare, rigiditatea manualelor și presiunea evaluărilor standardizate (evaluări naționale, bacalaureat) limitează adesea manifestarea creativității pure. La cercurile palatelor, activitatea este ghidată de o programă flexibilă, adaptată ritmului și intereselor fiecărui copil. Aici, procesul de învățare nu este condiționat de obținerea unei note, ceea ce elimină anxietatea de performanță și stimulează motivația intrinsecă a elevului”, explică Aurora Oprea, consilier vocațional pentru „Adevărul”.

Activitățile au și o componentă de orientare profesională, pentru că îi permit copilului să încerce domenii cu care poate avea foarte puțin contact în programa școlară obișnuită.

„Din perspectivă vocațională, palatele copiilor îndeplinesc rolul fundamental de spații de explorare timpurie a carierei. Identificarea aptitudinilor și cristalizarea intereselor profesionale nu se pot realiza exclusiv prin introspecție teoretică; ele necesită experimentare directă. Fie că vorbim despre robotică, jurnalism, arte vizuale, sport sau muzică, aceste activități permit elevilor să își testeze abilitățile practice, să își dezvolte competențele transversale (soft skills - munca în echipă, rezolvarea de probleme, gândirea critică) și să își contureze o identitate vocațională solidă”, spune ea. 

Mulți părinți află târziu că aceste cursuri sunt gratuite

Deși sistemul funcționează de zeci de ani, nu există date publice centralizate care să permită stabilirea cu precizie a numărului total de copii care frecventează în prezent palatele și cluburile din întreaga țară. Înscrierea se face la nivelul fiecărei unități și al fiecărui cerc, iar același copil poate participa la mai multe activități.

O altă problemă constă în cât de bine ajunge oferta la părinți. Promovarea nu este uniformă de la o comunitate la alta, spune Aurora Oprea.

„În ceea ce privește gradul de notorietate, cadrele didactice din mediul preuniversitar cunosc foarte bine valoarea acestor instituții, însă mediatizarea lor depinde în mare măsură de managementul local al fiecărui palat și de deschiderea școlilor de masă de a promova oferta acestora la începutul fiecărui an școlar. Adesea, programele sunt intens cunoscute în comunitățile urbane consolidate, dar rămân insuficient promovate în mediile vulnerabile sau periferice, unde informația ajunge mai greu”, completează ea.

Problema apare inclusiv în marile orașe, unde oferta de activități pentru copii este foarte mare, iar mulți părinți pot să nu știe că există și această alternativă gratuită oferită de sistemul public.

„În lipsa unor campanii moderne de promovare digitală din partea Ministerului Educației, mulți părinți tineri sau nou-veniți în marile centre urbane descoperă aceste oportunități destul de târziu, adesea prin recomandări informale, ratând perioadele stricte de înscriere de la începutul lunii septembrie”, susține Aurora Oprea.

Ce se întâmplă cu cei care nu își permit alternativa privată

Miza reducerii activităților nu este aceeași pentru toate familiile. Un copil ai cărui părinți își permit să plătească un curs privat poate continua activitatea în altă parte. Pentru o familie cu venituri mici, variantele sunt mult mai limitate.

„Gratuitatea funcționează ca un mecanism compensatoriu pentru familiile fără posibilități materiale. În contextul actual, marcat de deficit bugetar și de măsuri administrative austere, amenințarea cu închiderea sau restrângerea activității acestor palate nu face decât să anuleze singura supapă de excelență accesibilă copiilor din medii defavorizate. Dacă pentru copiii din familii cu statut socio-economic ridicat alternativele private - cursuri de robotică, actorie sau sport plătite - rămân deschise, pentru copiii cu resurse limitate, dispariția palatelor echivalează cu o condamnare la uniformizare și la abandonarea timpurie a propriilor talente”, atrage atenția specialista.

Consilierul vocațional atrage atenția și asupra rolului pe care aceste activități îl pot avea în viața de zi cu zi a copilului.

„Pentru părinte, palatul copiilor reprezintă un mediu securizat de socializare și dezvoltare emoțională, o alternativă vitală la supratehnologizare și la izolarea în spațiul virtual. În contextul unei societăți în care presiunea financiară asupra familiei este tot mai mare, aceste unități oferă posibilitatea ca un copil să își cultive o pasiune într-un cadru organizat, sub îndrumarea unor specialiști, fără ca acest lucru să pună în pericol bugetul de subzistență al casei”, spune Aurora Oprea.

În timp ce petiția continuă să adune semnături, situația readuce în discuție nu doar finanțarea palatelor și cluburilor copiilor, ci și accesul inegal la educația din afara școlii. Pentru familiile care nu își permit să înlocuiască un curs gratuit cu unul privat, reducerea ofertei poate însemna pur și simplu renunțarea la activitate.