Harta consumului de droguri în rândul tinerilor sub 25 de ani. Judeţul cu cele mai multe cazuri raportate

Prima ediție a Barometrului ABC realizată de Alianța Binelui Comun adună date medicale, judiciare și din sistemul penitenciar despre efectele consumului de droguri asupra tinerilor. Cifrele arată diferențe mari între județe, dar și probleme în modul în care autoritățile colectează și raportează aceste informații.

Consumul de droguri în rândul tinerilor rămâne o problemă gravă. FOTO: ABC

Este un lucru cert că drogurile reprezintă o problemă gravă în România şi că vârsta celor care cad pradă acestui miraj este din ce în ce mai mică. Dar cât de mare este, de fapt, problema consumului de droguri în rândul tinerilor?

Nu există în acest moment o cifră unică prin care autoritățile să poată răspunde la această întrebare. Datele sunt împărțite între sistemul medical, cel judiciar și cel penitenciar, iar instituțiile nu le colectează și nu le raportează după aceleași reguli.

Prima ediție a Barometrului ABC, realizată de Alianța Binelui Comun, încearcă să pună aceste informații cap la cap și să arate ce se știe în prezent despre efectele consumului de droguri asupra persoanelor cu vârsta sub 25 de ani.

Clujul are cele mai multe cazuri raportate

Clujul a raportat 1.751 de cazuri sau pacienți cu vârsta sub 25 de ani, în legătură cu consumul de droguri, pentru perioada 2021-2025, potrivit datelor transmise de instituțiile publice pentru Barometrul ABC. Este cea mai mare cifră comunicată de un județ în cadrul analizei.

Tabel realizat pe baza datelor obţinute de ABC

La mare distanță urmează Brașov, cu 547 de cazuri sau pacienți, Hunedoara, cu 442, București, cu 367 și Argeș, cu 316. Bihor a raportat 221 de cazuri, Arad 202, Prahova 185, Sibiu 164, iar Alba 157.

La celălalt capăt al clasamentului se află Dâmbovița și Vrancea, cu câte nouă cazuri raportate.

Teoretic, asta înseamnă că, potrivit datelor transmise de autorități, Clujul figurează cu aproape 195 de ori mai multe cazuri decât fiecare dintre cele două județe din coada clasamentului.

Diagramă realizată pe baza datelor obţinute de ABC

Cifrele nu pot fi folosite, însă, pentru a spune că în Cluj consumul de droguri este de aproape 195 de ori mai răspândit decât în Dâmbovița sau Vrancea, deoarece instituțiile nu au raportat datele după aceleași reguli: unele au transmis numărul pacienților, altele numărul prezentărilor la medic, iar perioadele pentru care au fost furnizate informațiile diferă.

Mai mult, în cazul datelor privind prezentările medicale nu este precizat dacă aceeași persoană a ajuns o singură dată la medic sau a fost înregistrată de mai multe ori. De asemenea, un alt factor care face grea o comparaţie exactă între judeţe este şi acela că există și centre medicale regionale care primesc pacienți din alte județe, ceea ce poate influența numărul raportat într-un anumit județ.

Prin urmare, aceste date arată câte cazuri sau pacienți au fost raportate de instituțiile medicale din fiecare județ, nu câți consumatori de droguri există în județul respectiv.

Peste 6.500 de cazuri sau pacienți în evidențele medicale

La nivel național, instituțiile publice au transmis că s-au înregistrat 6.548 de pacienți cu vârsta sub 25 de ani aflați în evidențele medicale în legătură cu consumul de droguri.

Cele mai recente date naționale incluse în Barometrul ABC sunt din 2023. În acel an, au fost înregistrate 3.089 de urgențe medicale asociate consumului de droguri și 34 de decese, dintre care 25 au fost provocate de supradoze.

În privința solicitărilor de tratament, cannabisul a fost asociat cu 47,1% dintre acestea, opioidele cu 20,2%, iar noile substanțe psihoactive cu 16,7%.

Aproape 3.800 de tineri au fost trimiși în judecată

Barometrul ABC include separat și date din sistemul judiciar. Astfel, instituțiile din 40 de județe au raportat 3.827 de persoane cu vârsta sub 25 de ani trimise în judecată în cauze legate de droguri.

Totodată, în sistemul penitenciar, instituțiile din 30 de județe au comunicat că 477 de persoane sub 25 de ani au ajuns în penitenciare.

Aceste cifre nu pot fi adunate cu cele din sistemul medical pentru a stabili câți tineri sunt afectați în total de consumul de droguri.

Datele provin din perioade diferite și pot include aceleași persoane. Informațiile furnizate nu arată nici câți dintre tinerii care au ajuns la medic au fost ulterior trimiși în judecată sau au ajuns în penitenciar.

Școlile au puține date despre tinerii aflați în situații de risc

Barometrul ABC analizează și capacitatea școlilor de a identifica din timp problemele legate de consumul de droguri.

În anul școlar 2024-2025, un consilier școlar deservea aproximativ 760 de elevi. În același timp, instituțiile publice nu publică date comparabile la nivel național despre numărul elevilor identificați ca fiind în situații de risc, programele de prevenție desfășurate în școli sau tinerii îndrumați către tratament.

Astfel, datele disponibile descriu mai ales cazurile în care consumul a ajuns deja în atenția medicilor, a instanțelor sau a sistemului penitenciar. Despre intervențiile făcute înainte de aceste etape există mult mai puține informații publice.

Ce schimbări propune Alianța Binelui Comun

Pentru a obține date care să poată fi comparate de la un județ la altul, Alianța Binelui Comun propune crearea unui sistem național unitar de raportare a cazurilor asociate consumului de droguri.

Organizația consideră că toate județele ar trebui să folosească aceeași definiție pentru un caz medical și să raporteze separat numărul persoanelor și numărul episoadelor medicale. Datele ar urma să fie publicate anual în funcție de vârstă, sex, substanța consumată și județ.

De asemenea, o altă propunere vizează și calcularea numărului de cazuri la 100.000 de locuitori cu vârsta sub 25 de ani, pentru ca diferențele dintre județe să poată fi analizate pe baza aceluiași indicator.

Pe lângă schimbarea modului de raportare, organizația solicită extinderea rețelei de consiliere școlară, dezvoltarea serviciilor regionale de evaluare și tratament și asigurarea continuității între serviciile medicale, consiliere și programele de reintegrare.

Potrivit ABC, astfel de măsuri ar permite autorităților să identifice mai devreme tinerii aflați în situații de risc și să intervină înainte ca problemele legate de consum să ajungă în spitale, instanțe sau penitenciare.

Alianța Binelui Comun este o inițiativă a Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului. Informațiile prezentate în articol provin din comunicatul Biroului de presă ABC România.