Analiză Un criminolog cere schimbarea politicii antidrog: „Consumatorii trebuie tratați, nu pedepsiți”. Ce ascund statisticile Guvernului

În timp ce statisticile oficiale indică o explozie a consumului de droguri în rândul femeilor și arată că aproape 1 din 5 tineri a testat substanțe ilegale, realitatea din teren ar putea fi mult mai neagră. Criminologul Vlad Zaha avertizează, într-o analiză pentru „Adevărul”, că cifrele guvernamentale sunt grav subestimate din cauza fricii de dosare penale și a unei metodologii rigide, consumul real de cannabis fiind estimat la o valoare de trei ori mai mare Într-un context în care piața cocainei crește artificial, iar politicile represive actuale eșuează vizibil, specialistul propune o schimbare radicală de paradigmă: dezincriminarea consumului și tratarea dependenței ca pe o problemă de sănătate publică, nu de pușcărie.  

Un studiu realizat de Guvern expune date cheie privind consumul de droguri. FOTO: Arhiva Adevărul

Guvernul a supus analizei, în ședința de joi, un raport amplu privind situația drogurilor în România, document întocmit de agenția guvernamentală specializată în adicții. Studiul compară datele culese în 2019 cu cele din 2024 și relevă o creștere a consumului la nivelul populației generale, dar cu nuanțe importante: în rândul bărbaților, în special al celor tineri, se înregistrează o scădere, în timp ce la femei consumul a crescut în toate categoriile analizate.

Sondajul din 2024 a cuprins 7.200 de respondenți, dintre care 5.700 au format eșantionul reprezentativ la nivel național, cu vârste între 15 și 64 de ani, iar 1.500 de persoane au constituit un supra-eșantion din București, cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani. În rândul populației tinere, procentele sunt mai ridicate decât media națională: 18,5% dintre aceștia au declarat că au consumat vreun drog ilegal cel puțin o dată în viață, 9,1% în ultimul an, iar 6,2% în ultima lună. 

Comparativ cu sondajul din 2019, la acest segment de vârstă se constată o scădere de aproape două puncte procentuale pentru consumul recent și de 0,8 puncte procentuale pentru consumul actual.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, criminologul Vlad Zaha atrage însă atenția asupra modului în care trebuie interpretate aceste cifre, subliniind că ele nu reflectă în totalitate realitatea. 

„Ca regulă generală, orice măsurătoare de acest tip, provenită din sondaje oficiale sau instituționale, trebuie interpretată ca o subestimare a realității, ceea ce înseamnă că și acest sondaj cel mai probabil nu surprinde în totalitate consumul real, ci îl subestimează, iar în realitate consumul este cu siguranță mai mare decât cel reflectat de date. Acest lucru se explică prin modul în care este realizat sondajul, deoarece toate cele câteva mii de persoane intervievate au fost chestionate față în față, iar într-o țară precum România, unde statul sancționează extrem de sever deținerea pentru consum propriu și orice operațiuni cu substanțe, este firesc ca oamenii să fie reticenți în a recunoaște sau a raporta consumul, mai ales în cadrul unui interviu direct”, explică Vlad Zaha.

„Cifrele oficiale induc în eroare autoritățile”

Pentru a susține afirmația privind subestimarea fenomenului, specialistul invocă studii realizate de cercetători independenți. 

 „Pentru a avea un termen de comparație, există studii independente din ultimii ani, cum ar fi cel realizat de Mihai Copăceanu pe peste 10.000 de tineri români, care arată că, doar pentru cannabis și doar pentru grupa de vârstă 16-25 de ani, prevalența consumului este de aproape 50%, adică de aproape trei ori mai mare decât ceea ce indică raportul oficial, ceea ce demonstrează că cifrele oficiale induc în eroare autoritățile”, a declarat Vlad Zaha.

Diferența dintre sexe consemnată în raport - scădere la bărbați și creștere la femei - poate fi explicată, potrivit criminologului, prin expunerea disproporționată a bărbaților la sistemul judiciar. 

„În ceea ce privește scăderea consumului de substanțe legale la bărbați și creșterea la femei, această diferență poate fi explicată prin faptul că bărbații sunt, în general, mai vizați de acțiunile poliției, de dosarele penale și de condamnări, iar numărul condamnărilor a crescut de peste șase ori în ultimii șase ani, majoritatea fiind pentru deținere pentru consum propriu, ceea ce sugerează că băieții sunt mai expuși sistemului judiciar decât fetele”, arată criminologul.

Heroina și opioidele: evoluție fluctuantă, vârste de debut variate

În ceea ce privește consumul de opioide, în special heroină administrată prin injectare, acesta continuă să fie semnalat în special în rândul consumatorilor din București. La nivel național, prevalența consumului de heroină pe parcursul vieții este de 0,5% în rândul populației generale și de 0,7% în rândul tinerilor. Evoluția consumului de opiacee pe parcursul vieții arată o relativă stagnare între 2003 și 2013, urmată de creșteri succesive - cu 75% în 2016 și cu 29% în 2019 - și apoi de o reducere drastică de 55% în 2024 comparativ cu 2019.

Consumul recent de heroină la nivelul populației generale este de 0,3%. Vârsta minimă declarată la debut a fost de 10 ani.

Despre aceste date, Vlad Zaha menționează: „În cazul heroinei, este important de menționat că vârsta medie de debut a consumului pentru toate substanțele este de peste 20 de ani, iar cazurile de consum la vârste extrem de fragede, precum 8, 9 sau 10 ani, sunt accidente izolate și nu sunt reprezentative pentru fenomenul general din România.”

Consumul de cocaină crește, pentru că piața este „invadată” de produse sintetice

Un alt capitol al raportului evidențiază creșterea consumului de cocaină, atât pulbere cât și crack, atât în rândul populației generale, cât și al tinerilor, pentru toate categoriile de consum comparativ cu 2019. 

La populația generală, procentul celor care au încercat acest drog cel puțin o dată a crescut cu 0,5 puncte procentuale, de la 1,6% la 2,1%. O creștere mai accentuată la consumul recent se înregistrează în cazul tinerilor, de la 0,7% la 1,3%.

Criminologul oferă o perspectivă inedită asupra acestei evoluții: „Fluctuațiile în consumul substanțelor mai scumpe, precum cocaina, pot fi explicate prin necunoașterea reală a ceea ce consumă oamenii, deoarece lipsa serviciilor de testare a substanțelor face ca mulți să consume, de fapt, un mix de amfetamine, catinone și alte substanțe sintetice mai ieftine, vândute drept cocaină, ceea ce indică faptul că piața este invadată de variante sintetice.”

Fenomenul „legalelor” scade, cel puțin aparent

Noile substanțe psihoactive, care au apărut pe piața din România în 2009 și care în 2019 ocupau primul loc în clasamentul celor mai consumate droguri ilegale, au înregistrat o scădere semnificativă în toate categoriile de consum. 

Cele mai mari reduceri s-au produs la bărbați: de la 8,6% la 4,7% pentru consumul de-a lungul vieții, de la 4,1% la 1,3% pentru consumul din ultimul an și de la 3,4% la 0,5% pentru consumul din ultima lună. La femei, reducerea este mai mică pentru consumul de-a lungul vieții, dar mai rapidă pentru consumul recent și actual - de la 2,0% la 0,7%, respectiv de la 1,6% la 0,5%. 

În rândul tinerilor, prevalența consumului de-a lungul vieții a scăzut de la 10,3% la 6,5%, consumul recent de la 5,1% la 1,7%, iar cel actual de la 4,1% la 0,8%.

Această scădere aparentă are însă o explicație legată de cadrul legal, după cum subliniază Vlad Zaha. 

„Scăderea aparentă a consumului de noi substanțe psihoactive se datorează faptului că acestea sunt incluse periodic în tabelele Legii 143/2000 și nu mai sunt considerate «noi», ci devin droguri de risc sau de mare risc, astfel încât oamenii nu le mai pot defini corespunzător ca fiind noi substanțe psihoactive”, a precizat criminologul.

Tabloul complet al consumului de droguri din România, caracterizat de politici ineficiente și soluții alternative

În analiza sa, Vlad Zaha atrage atenția asupra consecințelor politicii actuale anti-drog, subliniind că interdicțiile severe au efecte contrare celor scontate.

„Politica de toleranță zero față de deținerea pentru consum propriu are ca efect secundar faptul că statul nu cunoaște cu adevărat amploarea fenomenului, cine consumă, cum și ce substanțe, putându-se analiza doar anumite trenduri, iar chiar și acestea indică o creștere generală a prevalenței consumului de-a lungul vieții, deși măsurătorile privind consumul din ultima lună sau din ultimul an sunt și mai puțin relevante, deoarece oamenii sunt cu atât mai reticenți să recunoască în cadrul unor interviuri față în față”, a relatat Vlad Zaha.

El propune o schimbare de paradigmă, sugerând că soluția nu stă în intensificarea măsurilor punitive, ci în adoptarea unor instrumente mai eficiente de evaluare. 

„O modalitate mai eficientă de a evalua răspândirea consumului ar fi prin chestionare anonime, dar mai ales prin modificarea legislației care pedepsește deținerea pentru consum propriu, pentru că, dacă dorim să cunoaștem realitatea, ar trebui să nu mai pedepsim penal consumatorii, aceasta fiind cea mai directă și onestă soluție”, a mai precizat criminologul.

Vlad Zaha trage concluzii ferme privind ineficiența modelului actual care pedepsește consumatorii, fără să țină cont de faptul că acest lucru nu scade consumul și nici duce la mai puține victime ale drogurilor.

„În concluzie, acest raport ar trebui să transmită că România are nevoie de o schimbare radicală de abordare, având în vedere că există 30.000 de dosare penale active la DIICOT, majoritatea pentru consumatori, că aproape doi consumatori pe zi sunt condamnați la închisoare, în timp ce consumul continuă să crească, iar numărul internărilor la spital este în creștere, ceea ce demonstrează că actuala politică nu funcționează.

Soluția ar fi dezincriminarea consumatorilor, reducerea riscurilor, eliminarea implicării forțelor de ordine în cazul persoanelor care consumă substanțe și direcționarea eforturilor către combaterea marelui trafic, în timp ce pentru consumatori ar trebui creat un sistem de suport bazat pe educație, servicii medicale, tratament și prevenire reală, elemente care acum lipsesc și sunt înlocuite ineficient de intervenția poliției”, conchide criminologul.