După exact un an, coşmarul se întoarce în Timiş

iar localnicii s-au trezit cu gospodăriile inundate. Ei au încercat să consolideze cu saci de nisip porţiunile de dig slăbite, pentru a evita catastrofa de anul trecut. Prognoza este sumbră,

iar localnicii s-au trezit cu gospodăriile inundate. Ei au încercat să consolideze cu saci de nisip porţiunile de dig slăbite, pentru a evita catastrofa de anul trecut. Prognoza este sumbră, pentru că, în această dimineaţă, sunt aşteptate în continuare ploi. Alexandru Chirilă, subprefect de Timiş, a declarat că apele au crescut cu o viteză surprinzătoare: "Minutul şi centimetrul! Apa a crescut cu 80 de centimetri". Acest lucru l-a determinat pe prefectul Ovidiu Drăgănescu să suspecteze că apa s-a deversat din lacurile de acumulare din Caraş-Severin, la Gherteniş. "Voi verifica acest zvon şi voi cere ministrului Sulfina Barbu să verifice barajele. Voi cere şi o analiză de bazin hidrografic", a declarat prefectul. Suspiciuni asemănătoare au existat şi anul trecut.
Evacuaţi din case
Autorităţile din Timiş au evacuat familiile din trei sute de case din oraşul Gătaia, după ce apele unui afluent al râului Bârzava s-au revărsat, ieri după-amiază, în localitate. Primarul oraşului Bârzava, Iosif şargan, spune că Bârzava Moartă, un afluent al râului Bârzava, s-a revărsat, probabil din cauza ruperii unui dig din judeţul Caraş-Severin. Apele au crescut şi în zona localităţii Mănăştiur. La Folea, două persoane au fost salvate de furia apelor. Au fost evacuaţi 51 de oameni de pe Strada Maghiară din localitatea Sculia, care au fost apoi cazaţi la grădiniţa şi la Căminul Cultural din Gătaia. La şemlacu Mare au fost evacuaţi oamenii din zece gospodării. Alte două localităţi, Mănăştiur şi Remetea Luncă, au fost afectate. Aici, apele au distrus 34 de gospodării şi 160 de hectare de teren arabil. Drumul judeţean 592, Lugoj-Buziaş, a fost din nou inundat, în zona Boldur.

Avertizare de inundaţii în Banat, pe Olt şi pe Jiu
Dunărea va creşte în continuare, avertizează hidrologii. Se vor produce creşteri mai importante de niveluri şi debite cu depăşirea cotelor de atenţie şi pe râurile din bazinele hidrografice, Bega, Timiş, Bârzava, Caraş, Cerna, Nera şi pe râurile din bazinele mijlocii şi inferioare ale Jiului şi Oltului. Pe cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor Crişul Alb, Crişul Negru, Bega, Timiş, Bârzava, Cerna, Nera, Caraş, Jiu, Olt, Vedea, Argeş şi Ialomiţa, debitele vor fi în creştere prin propagare. Prognoza meteo este, în schimb, favorabilă. Astăzi va mai ploua doar în nordul ţării, după care norii se îndepărtează de România. În vestul şi nordul ţării vor mai cădea precipitaţii, în noaptea de sâmbătă spre duminică. În următoarele zile, temperaturile vor creşte, iar mercurul termometrelor va ajunge până la 20 de grade Celsius, în weekend.

Dezastru pe Clisură
De două zile încoace, pe Clisură e jale mare. De la Moldova Nouă şi până spre Orşova, zeci de localnici s-au trezit cu Dunărea în bătătură. Mai multe case au fost măturate de ape, iar câteva sute de familii au fost evacuate. În noaptea de miercuri spre joi, viitura a lovit în comuna Pojejena, la câţiva kilometri în amonte de Moldova Nouă. Primarul de aici, Omer Radovancovici, povesteşte că s-a trezit în miez de noapte cu balta în mijlocul casei. "ştiam că va creşte nivelul apei şi pregătisem deja utilaje. Necazul a fost că s-a rupt un dig în comună şi dezastrul a fost peste aşteptări. Am evacuat câţiva oameni, le-am distribuit apă şi alimente şi acum ne luptăm să reconsolidăm digul", povesteşte primarul Omer.

Casele benzinarilor, în pericol
Cu aceeaşi problemă se confruntă toate aşezările din aval, până dincolo de Cazanele Dunării. Acum mai bine de zece ani, localnicii de aici şi-au tras casele până în buza apei, ca să facă avere. În perioada embargoului, până şi copiii făceau trafic de carburanţi la sârbi şi cei mai avantajaţi erau cei care aveau casa cu ieşire la Dunăre. Cu o şalupă rapidă, ajungeau pe malul celălalt în doar câteva minute, timp în care vedeta poliţiei de frontieră abia dacă se punea în mişcare. Acum, locuinţele de pe mal au fost inundate şi riscă să fie luate cu totul de apă, în cazul în care nivelul Dunării nu va scădea.

Un vâlcean a fost luat de apele unui pârâu
În comuna Amărăşti din judeţul Vâlcea, pârâul Nemoiu a ieşit din matcă. La un moment dat, Nicolae Gh., 52 de ani, a vrut să traverseze pârâul pe un plop căzut, care atârna pe ambele maluri. Sub privirile îngrozite ale fiului său de 12 ani, tatăl a căzut în apele învolburate de pe puntea improvizată şi nu a putut să se salveze. Până aseară, corpul neînsufleţit al acestuia nu a fost găsit de către săteni.

Traficul greu, deviat pe DN 7
Din cauza inundaţiilor de pe Dunăre, traficul greu a fost deviat de ieri dimineaţă pe DN7. Pe Valea Oltului au fost luate măsuri speciale pentru buna fluenţă a circulaţiei şi mai ales pentru intervenţii operative în cazul căderilor de pietre sau stânci. Prefectul judeţului Vâlcea, Anuţa Handolescu, ne-a precizat că zona este în atenţia Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă pentru a putea interveni la orice situaţie dificilă.

Bulgarii părăsesc Vidinul de teama apelor
Nivelul Dunării atinsese, ieri, 9,40 metri în portul bulgar Vidin, cu 34 de centimetri mai mult decât cu o zi înainte, iar autorităţile au cerut populaţiei să fie pregătită pentru evacuarea totală. Deja primăria a cerut mamelor cu bebeluşi să părăsească oraşul, a evacuat pacienţii din spital şi copiii dintr-un orfelinat. şcolile şi grădiniţele au fost închise. Dunărea atingea ieri 9,3 metri şi în apropiere de oraşul bulgăresc Lom, unde parcul, magazinele din apropierea portului, clădirea administraţiei portuare, punctele vamale şi o piaţă au fost inundate. Ministrul afacerilor externe, Ivailo Kalfin, a cerut României şi Serbiei să reducă volumul apelor deversate în Dunăre din lacul de acumulare de la Porţile de Fier. În Serbia, Dunărea, râul Sava şi Tisa sunt în continuare în creştere. Echipele de salvare evacuează populaţia de pe malurile inundate şi continuă să ridice baraje din saci de nisip.

În Brăila nu s-au reparat digurile de 40 de ani
În judeţul Brăila, trei localităţi intraseră în categoria celor cu grad ridicat de risc: Gura Călmăţuiului, Berteştii de Jos, unde deja au fost inundate cinci gospodării, şi zona Vărsătura - Chiscani, unde ar exista pericolul ruperii digului. În Insula Mare a Brăilei, din cauza creşterii nivelului pânzei freatice, au fost afectate aproximativ 5.000 de hectare. În perimetrul Zonei Libere din municipiul Brăila, zonă care în acest moment este inundată, autorităţile locale au luat decizia de a folosi pompele pentru deversarea apei în Dunăre. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Chiru, a apreciat că "în orice moment există pericolul ruperii unor diguri din Insula Mare, unde nu s-au mai făcut lucrări de amenajare de 40 de ani".

Hidrocentrala Porţile de Fier, mai tare ca natura:
Dunărea, mai scăzută cu 6 metri la Cazane
Cei care şi-au tras ilegal vile pe malul Dunării, în judeţul Mehedinţi, intrând în apele fluviului prin bascularea de balast în apă, au scăpat de inundaţii. şeful staţiei hidrologice Severin, Vasile Bagrinovski, ne-a declarat că în această zonă nivelul Dunării este chiar mai scăzut cu 6-7 metri faţă de perioada de dinaintea viiturii şi nu va exista niciodată pericol de inundaţii pentru că debitul lacului de acumulare al Hidrocentralei Porţile de Fier, situat în aval, este controlat şi dirijat cu precizie. ,,Există o convenţie româno-sârbă, cei de la baraj au atribuţiuni clare cum să deverseze şi când, iar, dacă pot spune aşa, la debite mari, nivelul apei este mic. Se lucrează în regim invers decât natural, iar acum Dunărea la Cazane este scăzută cu 6-7 metri". Numai între Mraconia şi zona port Eşelniţa există la această dată 192 de proprietari de case de vacanţă şi terenuri. Pe lista cu pricina se află baroana mehedinţeană a construcţiilor, Mihaela Giuca, fostul director RAAN - Rodin Traicu, directorul ROMAG Termo - Adrian Dobjanski, generalul Ion Pitulescu şi alţi grei de la Bucureşti.

Satele din Deltă, inundate fiindcă nu "merg" stăvilarele
cel puţin o lună de zile", avertizează Gheorghe Stăncescu, specialist de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gopodărire a Apelor. Regimul comunist a încercat să extindă suprafeţele agricole în Deltă şi a desecat zone întinse. Astfel, s-au construit în jur de 100 de kilometri de diguri. La câţiva ani după ce au fost create exploatările agricole, pământul s-a "stricat", prin sărăturare, iar beneficiile s-au redus foarte mult. Acum, ele stau pârloagă. Proiectele Ministerului Mediului prevăd renaturarea a două incinte, cea de la Sireasa şi cea de la Pardina, care au în jur de 30.000 de hectare. Proiectul rămas însă în stadiul de… proiect. Teoretic, incinta de la Pardina ar putea prelua surplusul de apă, dar, după cum spun oamenii din Deltă, stăvilarul nu funcţionează şi, mai mult, nimeni nu a luat în calcul inundarea acestor amenajări agricole.
Digurile au ajuns în posesia persoanelor fizice
Dacă digurile aflate pe braţele Dunării sunt puternice şi rezistente, cele care se află înspre "baltă" sunt şubrede. Aşa se întâmplă în Sulina, unde pe partea dreaptă este oraşul, dar pe partea stângă se află cartierul Prospect, care a fost inundat. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la Crişan, Caraorman, Mila 23 şi Partizan. Digurile din Deltă sunt construite din pământ şi din nisip în zona martimă. "În anii '70 s-au făcut incinte, astfel încât să se câştige teren agricol. Nimeni nu s-a gândit la apărarea populaţiei. Acum sunt foarte multe diguri care se află în administrarea comunităţilor locale, dar am identificat şi diguri care sunt la persoane private, pentru că s-au vândut incinte cu tot cu lucrările de apărare", ne-a declarat Mădălin Mihailovici, directorul general al Administraţiei Naţionale Apele Române.
Populaţia, pregătită de evacuare
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a dat publicităţii, ieri, o listă a localităţilor care pot fi afectate de inundaţii, în condiţiile în care debitul Dunării depăşeşte cota de 15.500 de metri cubi pe secundă. În Delta Dunării sunt 10 localităţi unde apa a ajuns la 20 de centimetri de coronamentul digului. Primăriile din C.A. Rosetti, Partizani, Crişan, Mila 23 sunt pregătite pentru evacuare. Creşterea nivelului apei a făcut ca zeci de mii de animale să nu aibă unde să se refugieze. În Pătlăgeanca, Plaur şi Ceatalchioi, localitaţi de pe Braţul Chilia, autorităţile au propus evacuarea populaţiei şi a animalelor.
Hotelurile sub ape, turismul la pământ
Mai multe pensiuni de pe Braţul Sf. Gheorghe sunt inundate. Doar 20 de centimetri de dig mai apără Hotelul Cormoranul de Dunăre. Casele de vacanţă sunt în pericol să fie distruse de ape. Hotelierii, angajaţii acestora şi proprietarii de pensiuni sunt în pragul disperării, după ce au suferit mari pierderi în 2005 din cauza gripei aviare, iar în acest sezon s-au trezit cu proprietăţile sub ape.Nivelul ridicat al "Bălţii" va ţine departe turiştii-pescari o bună perioadă după ce va trece viitura, fiindcă peştele nu trage la apă mare. De asemenea, se pregăteşte rechiziţionarea pontoanelor hotel pentru cazarea sinistraţilor, ceea ce va afecta sezonul.

Alertă de gradul i pe Dunăre
Pe tot sectorul românesc al Dunării se menţine alerta de gradul I şi se monitorizează în permanenţă nivelurile de pe fluviu şi pe afluenţii săi, starea digurilor şi a lucrărilor cu rol de apărare. Echipe mixte formate din specialişti ai Administraţiei Naţionale Apele Române, ai Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi ai prefecturilor au sarcina de a verifica digurile, atât prin zboruri cu elicopterele, cât şi prin patrulare. Aceştia trebuie să identifice posibilele eroziuni şi infiltraţii apărute la lucrările hidrotehnice.

Avertizare prin SMS
Autorităţile au învăţat, după inundaţiile catastrofele produse anul trecut, că avertizarea din timp este esenţială pentru evitarea pierderilor de vieţi omeneşti. Pentru reducerea timpilor de avertizare şi alarmare la nivel local a echipelor de intervenţii a fost realizat un sistem de alarmare computerizat ce permite transmiterea a 30 de mesaje de avertizare simultan. Deocamdată, sistemul este funcţional doar pentru bazinul hidrografic Argeş-Vedea. De anul acesta însă, sistemul va fi extins la nivel naţional fără costuri suplimentare.

Cernavodă - sub ape
Mai multe case au fost evacuate, ieri, iar sute de hectare de terenuri agricole sunt sub ape, în localităţile riverane Dunării din judeţul Constanţa, după ce nivelul fluviului a crescut îngrijorător, în trei dintre aşezări fiind depăşită cota de pericol. La Ostrov, cota de pericol a fost depăşită cu 26 de centimetri şi familiile din trei case au fost evacuate, iar apa s-a infiltrat în alte opt case. La Cernavodă, centrul oraşului, lângă debarcader, a fost inundat, cota de pericol fiind depăşită cu un metru.

În Vaslui, şobolanii au ros digurile Prutului
Pe malul Prutului, în zona localităţii vasluiene Drânceni, rozătoarele au săpat şanţuri de-a lungul digului, iar galeriile au dus la fisurarea digului. Potrivit directorului Sistemului de Gospodărire a Apelor Vaslui, Gabriel Beşleagă, pe talazul interior al digului au apărut două izvoare. Creşterea cotelor râului Prut a pus în alertă autorităţile din zona Drânceni-Cârja-Fălciu-Murgeni.

Sărbătorirea Paştelui catolic, stricată de ploi
Aproape 100 de gospodării din localităţile hunedorene Cristur şi Bîrcea Mică, din Hunedoara, au fost inundate, în noaptea de miercuri spre joi, în urma unei ploi abundente. Din cele 100 de gospodării, 50 sunt foarte grav afectate, a declarat, ieri, primarul municipiului Deva, Mircia Muntean. Majoritatea locuitorilor din Cristur sunt catolici şi sunt supăraţi că peste câteva zile sărbătoresc Paştele în aceste condiţii.

Sulfina cere inundaţii controlate
Zone aflate pe malul Dunării ar putea fi inundate controlat pentru a atenua pagubele care ar putea fi provocate de vârful viiturii, a declarat, ieri, ministrul mediului, Sulfina Barbu. Proprietarii de terenuri resping, însă, o astfel de decizie, pentru că nu vor să-şi vadă distruse culturile agricole şi să piardă toţi banii pe care i-au investit în acest an în agricultură. Debitul maxim este acum prognozat să fie de 16.000 de metri cubi pe secundă. Ar putea fi inundate amenajări agricole sau piscicole, astfel încât să fie "tăiat" vârful de viitură, iar deversarea să nu se producă în zonele populate.