Analiză De ce nu votează tinerii: „Modul de comunicare nu reflectă problemele cu care se confruntă". Cum ar putea fi convinși
0În București se apropie încă o rundă de alegeri importante pentru viața cetățenilor. În acest context, apare din nou în discuție procentul tinerilor care votează. La ultimele alegeri, cele prezidențiale, prezența în rândul acestei categorii s-a menținut scăzută. Din totalul alegătorilor, 8,7% au avut între 18 și 24 de ani și 13,14% între 25 și 34. Inevitabil apar întrebările: ce îi ține pe tineri departe de vot și cum pot fi determinați să se implice activ în societatea democratică? Politologul Cristian Pîrvulescu, profesorul Doru Căstăian și studentul la Drept Mihnea Stoica ne-au împărtășit opiniile. Dincolo de civism, factorii cheie par să fie educația, dar și felul în care politica vorbește sau nu pe limba tinerilor de astăzi.
Student: ,,Votul ar fi mai atractiv dacă tinerii s-ar simți reprezentați de politicieni"
Mihnea Stoica are 20 de ani și este student în anul II la Facultatea de Drept. Odată cu împlinirea vârstei legale, a votat la fiecare șir de alegeri. Dorința nu a apărut peste noapte. Era hotărât să participe la viața democratică încă de dinainte să facă 18 ani.
,,Am învățat din liceu că implicarea civică poate face diferența și fără participarea la vot nu am un cuvânt de spus în fața demnitarilor care mă reprezintă, fie în Parlament, Parlamentul European, primării, consilii locale etc", spune Mihnea, care a fost și secretar general în Consiliul Național al Elevilor, o structură în care ești încurajat să-ți faci vocea auzită.
De ce se pierde interesul tinerilor pentru vot? Mihnea indică două mari direcții: educația civică insuficientă în școală și lipsa reprezentării.
,,În primul rând, votul ar fi mai atractiv dacă tinerii s-ar simți reprezentați de politicieni. În momentul de față, o majoritate covârșitoare dintre tineri se simt ignorați de clasa politică, iar măsurile luate recent (tăierea bugetului pentru educație, tăierea reducerilor la transportul feroviar, reducerea fondului de burse pentru studenți etc.) nu fac altceva decât să le demonstreze această ignoranță. De asemenea, educația civică, mai ales la liceu, este esențială pentru ca viitorii votanți să înțeleagă care este rolul procesului electoral și de ce contează. Discuția despre acest mediu îi impulsionează pentru a se implica și mai mult din punct de vedere civic și nu mai privesc votul ca pe o chestiunie abstractă, ci ca pe un privilegiu pe care trebuie să îl valorifice în mod constant", spune Mihnea Stoica. Acesta mai crede că școala ar trebui să le ofere elevilor informații și despre cum să filtreze informațiile adevărate de cele false.
,,Votul pare un gest cu efecte prea îndepărtate într-o societate care le solicită eforturi rapide"
Despre slaba reprezentare a intereselor tinerilor, cel puțin la nivel de comunicare, amintește și politologul Cristian Pîrvulescu la întrebarea ,,De ce votează tinerii în număr atât de mic?".
,,În România, absenteismul tinerilor nu e o enigmă sociologică, ci rezultatul unei combinații previzibile de factori cunoscuți. Politica nu reușește să se lege de experiențele lor cotidiene, pentru că temele și modul de comunicare nu reflectă problemele cu care se confruntă. În acest context, votul pare un gest cu efecte prea îndepărtate într-o societate care le solicită eforturi rapide, dar le oferă rezultate lente", spune Cristian Pîrvulescu.
Politologul vorbește și despre alți factori care produc neîncredere și îi fac pe tineri să creadă că votul lor nu contează.
,,Socializarea politică este fragilă și rareori practică. Lipsa unei educații civice aplicate, dezamăgirile generațiilor anterioare și mediul mediatic dominat de senzaționalism lasă impresia că politica este un spațiu corupt și neospitalier. (...) Dezgustul față de clasa politică este, la rândul său, mai intens în rândul generațiilor tinere, care nu au nostalgii și nici răbdare pentru explicații ritualice ale sistemului. Percepția că nu sunt reprezentați nu este neapărat exactă, dar influențează decisiv motivația de a participa. Absenteismul lor devine astfel rezultatul unei combinații între neîncredere, lipsă de relevanță și bariere instituționale", spune decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA.
Acesta amintește și că sistemul de vot românesc nu este adaptat unui electorat care schimbă frecvent orașul sau țara.
,,În loc să creeze punți între generații, statul menține proceduri greoaie care amplifică distanța dintre tineri și politică. Într-un asemenea mediu, absența lor nu este un detaliu statistic, ci un factor care vulnerabilizează procesul democratic și deschide poarta capturării instituționale", crede Cristian Pîrvulescu.
"Contează foarte mult dacă în școală există cu adevărat un mediu democratic sau nu"
Înapoi la școală, locul de unde pornește formarea cetățenilor, în clasa a VII-a, elevii studiază ,,Educația pentru cetățenie democratică". În liceu, competențele de educație civică sunt integrate de cele mai multe ori în alte discipline, din aria Socio-Umană. Există și o materie de sine stătătoare, dar care este opțională: ,,Educație pentru Democrație". Cât de mult contează informația primită în școală? Profesorul Doru Căstăian vine cu o perspectivă globală.
,,Competențele civice e greu să fie formate exclusiv în școală. Pentru că elevul nu trăiește doar în școală, doar acasă sau doar în grupurile lui. Elevul e parte din societate. Și de aceea e important să avem și un învățământ de calitate, dar să existe cumva și un soi de coerență, între ceea ce învață la școală și ceea ce vede practicându-se în interiorul societății".
Mai mult, subliniază profesorul de Științe Sociale, nu contează doar ce se vorbește în școală, ci și modelul oferit de instituție în sine:
,,Școala însăși este o formă de societate și cred că, dincolo de instruirea directă, dincolo de vorbitul despre importanța democrației, contează foarte mult dacă în școală există cu adevărat un mediu democratic sau nu. Adică un mediu în care să fie respectate drepturile tuturor părților implicate, să existe o domnie a legii și un respect față de lege, să existe un anume spirit comunitar. Cred că ar conta, ar fi foarte important și ar avea un rol formativ important".
Totodată, în perspectiva acestuia, util ar fi ca profesorii să treacă de partea explicativă și să ofere elevilor exemple concrete.
,,Mă gândesc că profesorii de Științe Socio-Umane îi pot ajuta pe copii să navigheze pe un portal al unui Consiliu Local sau să asiste împreună cu ei la o ședință de Consiliu Local sau o ședință de Comisie a Parlamentului, ori chiar o ședință de plen.
Mă gândesc că profesorii ar putea să îi încurajeze pe elevi să viziteze autorități locale sau naționale în anumite momente ale anului școlar. E greu să formezi un comportament democratic doar prin vorbi. Pentru că a fi dedicat democrației e și o chestiune de emoție, de afect, e o chestiune chiar și de deprindere și de reacții instinctive sau automate în anumite momente", spune Doru Căstăian.
Politologul Cristian Pîrvulescu împărtășește o opinie asemănătoare:
,,Educația civică are efect doar atunci când este practică și legată de viața reală, când elevii sunt puși în situația de a lua decizii, de a dezbate și de a observa consecințe concrete. La fel de importantă este socializarea democratică din familie și comunitate, pentru că tinerii preiau modele de comportament, fie că este vorba de dialog, de implicare sau de dezinteres".
Consecințele procentului scăzut de tineri care votează
La capitolul consecințe, Cristian Pîrvulescu menționează lipsa de reprezentativitate. Practic, deciziile ajung să fie luate de cei care nu vor mai suporta consecințele pe termen lung.
,,Participarea scăzută a tinerilor devine un eșec național nu pentru că ar vota mai puțin decât alte generații, ci pentru că instituțiile românești nu reușesc să atenueze efectele acestei absențe într-un context demografic și politic vulnerabil. În multe democrații occidentale tinerii votează mai rar, dar instituțiile solide absorb diferențele. În România, unde generațiile tinere sunt reduse prin migrație și îmbătrânire accelerată, absenteismul lor produce o ruptură de reprezentativitate, pentru că deciziile sunt luate în principal de grupuri care nu vor mai suporta consecințele pe termen lung", spune politologul.
Cui aparține responsabilitatea principală? Elitelor politice și administrative, crede Cristian Pîrvulescu.
,,Au menținut un stat cu capacitate redusă și au tratat politicile pentru tineri ca pe un exercițiu retoric. Partidele tradiționale au ignorat teme esențiale pentru noile generații, iar societatea civilă și mass-media nu au reușit să ofere contragreutatea necesară. Rezultatul este un ecosistem democratic care reproduce neîncredere și absenteism. Problema nu sunt tinerii, ci incapacitatea statului și a clasei politice de a-i integra în mod real", adaugă politologul.
,,Votul devine atractiv atunci când este ușor, relevant și conectat la realitatea generațiilor tinere"
Votul poate deveni mai atractiv printr-o combinație de schimbări practice și transformări culturale, spune Cristian Pîrvulescu.
,,Schimbările practice sunt cele care modifică modul concret în care se votează. Secțiile deschise în campusuri și în marile centre universitare aduc votul în proximitatea tinerilor și elimină o parte din descurajările logistice. Un proces electoral întins pe două zile facilitează accesul celor cu programe imprevizibile sau cu mai multe obligații simultane. Votul prin corespondență extins la toată populația și votul prin internet ar permite participarea unui număr ridicat de tineri care trăiesc în alt oraș decât cel din actele lor sau care își schimbă frecvent domiciliul. Toate aceste ajustări au efecte rapide într-un ciclu electoral și reduc barierele obiective", explică acesta.
Esențial însă ca politica să ofere ceva recognoscibil pentru tineri, teme și idei în acord cu grijile și preocupările acestora.
,,Măsuri care ating imediat probleme precum locuirea, tranziția spre primul job sau sănătatea mintală transmit ideea că votul are efect. La fel de important este ca scena politică să includă voci tinere credibile și să producă dezbateri reale, nu simulacre televizate. Când comunicarea are loc în spațiile în care tinerii sunt activi și când mesajele sunt legate de preocupările lor concrete, participarea devine naturală. Pe scurt, votul devine atractiv atunci când este ușor, relevant și conectat la realitatea generațiilor tinere", precizează politologul.
Perspectiva este confirmată de studentul Mihnea Stoica, care, în ciuda cifrelor, vede în rândul prietenilor și cunoscuților de aceiași vârstă o deschidere mai mare față de implicarea activă în societate.
,,Generația din care fac parte devine tot mai implicată atât civic (prin prezență la vot, semnare de petiții, participare la proteste etc.), dar și politic. Cunosc multe persoane care s-au afiliat unui partid politic în funcție de preferințele fiecăruia, sau care chiar au participat la înființarea unui partid politic nou, cum este cazul SENS, fondat chiar anul trecut. Și în cadrul procesului electoral au devenit mai implicați, participă la vot și, de obicei, din rândul persoanelor cu care eu am interacționat, aceștia realizează o cercetare, fie ea și una scurtă, cu privire la candidați/partide politice", spune Mihnea.
Cum poate deveni această participarea durabilă? Cristian Pîrvulescu spune:
,,Participarea devine durabilă când instituțiile arată că reacționează la cetățeni și când există consultare reală, transparență și posibilitatea de a vedea rezultatul implicării. Pe acest fond se poate forma o cultură a responsabilității împărtășite, în care profesioniștii din politică, administrație și media transmit prin propriul comportament că democrația este un efort comun și nu un ritual formal".
,,Acolo unde există educație de calitate, acolo crește și nivelul de implicare civică"
La rândul său, profesorul Doru Căstăian vorbește despre strategii din perspectiva educațională.
,,Pe termen scurt sigur că se pot face campanii, se poate vorbi despre importanța votului, pot fi încurajați în mod direct să se ducă la vot. În același timp, caracterul esențial al unei democrații nu va fi păstrat niciodată doar cu seducții de moment. Și aici nu cred că trebuie să inventăm roata, ci e foarte limpede: acolo unde există educație de calitate, acolo crește și nivelul de implicare și participare civică a tinerilor și a societății în ansamblu", concluzionează profesorul.
Modele de bune practici
Educația civică axată pe practică, în loc de teorie, a avut rezultate bune în țările nordice și Noua Zeelandă. Acolo, eforturile de la școală s-au tradus într-o participare mare la vot odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, dar și într-o încredere mai mare în instituții.
Votul anticipat și votul prin poștă a dat rezultate în unele state din SUA, dar și în Marea Britanie. În timp ce Estonia este un model de digitalizare a procesului electoral.
În Europa, țara cu cel mai mare număr de tineri implicați în viața civică și democratică este Norvegia.
Se încarcă comentariile...
