Analiză Putin mai are la dispoziție o fereastră de 18 luni. De ce trage de timp Kremlinul și continuă războiul din Ucraina
0Ultimele declarații ale lui Vladimir Putin indică fără echivoc intenția Kremlinului de a continua războiul din Ucraina. Pentru analistul politic Vadim Denisenko, strategia Moscovei este una clară: amânarea păcii cu orice preț, pe fondul convingerii că Rusia mai are o fereastră de aproximativ 18 luni până la apariția unor probleme economice structurale majore. În acest interval, Kremlinul mizează pe slăbirea Ucrainei și pe atingerea obiectivelor sale politice și militare.
Negocierile, un joc de tragere de timp
În ultimele ieșiri publice, Vladimir Putin a vorbit din nou despre presupusa prăbușire a frontului și despre avansul trupelor ruse, semn că Moscova nu se aștepta la progrese reale în dialogul ucraineano-american. Comportamentul liderului de la Kremlin poate fi interpretat ca o tentativă de a se distanța de eventuale înțelegeri cu Donald Trump sau, mai degrabă, ca o nouă încercare de a ridica miza pentru a tergiversa negocierile.
În această logică, Putin nu caută un acord rapid, ci încearcă să câștige timp, mizând pe uzura adversarilor și pe schimbările din contextul internațional.
Care au fost adevăratele mize ale războiului
Invazia declanșată pe 24 februarie 2022 nu a avut ca scop exclusiv ocuparea Ucrainei. Din perspectiva Kremlinului, Ucraina era doar un element într-un joc geopolitic mult mai amplu. La acel moment, obiectivele principale erau:
-transformarea Rusiei într-un al treilea pol de putere globală;
-instaurarea unui control politic și de securitate total asupra spațiului post-sovietic;
-stoparea procesului de „deslavizare” a Rusiei prin integrarea a circa 30 de milioane de ucraineni.
Astăzi, niciunul dintre aceste obiective nu mai este realist, indiferent de modul în care s-ar încheia războiul. Acest lucru este înțeles inclusiv la Kremlin, motiv pentru care „cauzele profunde” ale conflictului s-au modificat.
Noile obiective ale Kremlinului
La finalul anului 2025, mizele Moscovei par să fie altele:
-revenirea pe agenda internațională prin ridicarea parțială a sancțiunilor și accesul la anumite piețe;
-evitarea unei dependențe politice și economice totale de China în următorul deceniu;
-încercarea de a profita de o eventuală slăbire a Uniunii Europene, într-un context de rivalitate SUA–China;
-schimbarea conducerii politice a Ucrainei cu una mai favorabilă intereselor rusești.
Aici apare dilema centrală a lui Putin: primele două obiective indică necesitatea încheierii rapide a războiului, în timp ce slăbirea UE și influențarea Ucrainei îl împing spre continuarea conflictului.
Dilema ucraineană
În privința Ucrainei, Kremlinul oscilează între două opțiuni: distrugerea statului ucrainean, cu costuri economice și demografice uriașe pentru Rusia, sau încercarea de a schimba puterea de la Kiev prin unul sau două cicluri electorale.
Pe masa lui Putin se află mai multe calcule:
-lipsa dorinței de a mai aștepta;
-teama de o opoziție internă, dacă „problema ucraineană” nu este rezolvată;
-convingerea că economia rusă poate rezista cel puțin până la mijlocul anului 2027;
-incertitudinea privind consecințele unei rupturi deschise cu Donald Trump.
În același timp, tentativele Rusiei de a evita sancțiunile – inclusiv prin folosirea „flotei din umbră” – riscă să adâncească pierderile bugetare. Cu toate acestea, Kremlinul estimează că mai are la dispoziție aproximativ 18 luni până la declanșarea unor probleme economice grave.
De aici și strategia actuală: amânare, simularea disponibilității pentru negocieri și refuzul unui acord rapid în lipsa unei presiuni serioase din partea SUA.
„Novorusia”, adevărata miză
Potrivit analistului Maxim Iali, ciat de Focus.ua, Putin nu și-a ascuns obiectivul real: controlul asupra a opt regiuni din estul și sudul Ucrainei, reunite sub conceptul de „Novorusia”. De aceea, Moscova continuă să tragă de timp și înaintează condiții imposibil de acceptat pentru Kiev.
Constituția Ucrainei nu permite renunțarea la parcursul euro-atlantic și nici recunoașterea teritoriilor ocupate ca fiind rusești. Mai mult, în timpul războiului, modificarea Constituției este imposibilă, fapt cunoscut foarte bine la Kremlin.
Pentru un eventual referendum ar fi nevoie de un armistițiu de durată – un scenariu pe care Putin îl evită deliberat, convins că poate obține mai mult pe câmpul de luptă.
Rolul SUA și limitele UE
În relația cu Washingtonul, obiectivul principal al Kremlinului este evitarea unor noi sancțiuni, nu semnarea unei păci reale. În schimb, pentru Ucraina, miza negocierilor cu SUA este obținerea unor garanții de securitate solide, ratificate de Congres, nu un nou „Memorandum de la Budapesta 2.0”.
Experiențele anterioare – retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul sau lipsa unor reacții ferme în 2014 – obligă Kievul la prudență. Uniunea Europeană, deși importantă pentru stabilitatea financiară a Ucrainei, nu poate oferi garanții de securitate comparabile cu cele ale SUA.
De ce pacea nu este aproape
Președintele Volodimir Zelenski nu poate accepta concesii teritoriale, nici din motive politice interne, nici din considerente juridice și de statalitate. O astfel de decizie ar putea declanșa proteste interne – un scenariu dorit de Kremlin.
În aceste condiții, o pace rapidă este improbabilă. Nici până la finalul anului, nici pe termen scurt, nu există premisele unui acord care să pună capăt războiului.
Pentru moment, Putin continuă să joace cartea timpului, mizând pe cele 18 luni pe care le consideră decisive.
Se încarcă comentariile...
