De ce ajung copiii să prefere telefonul în locul lumii reale. Psiholog: „Părinții trebuie să-și asume responsabilitatea”

Telefonul a ajuns să fie mai atractiv pentru mulți copii decât lumea din jurul lor, iar părinții nu pot pune întreaga responsabilitate pe seama rețelelor sociale sau a anturajului. Psihologul Bogdan Cotiga explică de ce relația din familie contează decisiv în prevenirea dependenței de ecrane și de ce, în opinia sa, simpla interdicție poate fi uneori singura soluție eficientă.

Ce pot face părinți pentru a limita accesul copiilor la rețelele sociale Foto: Shutterstock

Cercetarea apare într-un context în care, la nivel european, se intensifică discuțiile despre limitarea accesului copiilor la rețelele sociale până la vârsta de 15 sau 16 ani. Comisia Europeană a emis propriul proiect de legislație în acest domeniu, denumit EU Kids Act.

Psihologul Bogdan Cotiga spune că, cel puțin până la vârsta de 10–11 ani, părinții sunt singurii responsabili pentru comportamentele copiilor.

„Cel puțin până la vârsta de 10–11 ani, părinții sunt singurii responsabili pentru tot ceea ce face copilul lor rău sau nepotrivit, iar influența lor este hotărâtoare. Chiar și în cazul adolescenților, contextul familial, felul în care se înțeleg părinții între ei și felul în care fiecare se înțelege cu copilul influențează major aproape orice comportament. Părinții care dau vina pe anturaj, pe rețelele sociale, pe emisiuni TV, pe filme sau pe influenceri nu fac altceva decât să arunce responsabilitatea”, a precizat acesta pentru „Adevarul”.

Potrivit psihologului, „în lipsa timpului și a chefului” de a petrece timp cu cei mici, părinții le vor oferi mereu telefonul sau tableta. El a adăugat că aceștia ar trebui să discute mai mult cu copiii, să se conecteze cu nevoile lor din afara familiei, să afle ce îi interesează și ce îi frământă, tratându-i ca pe un egal în discuție.

„Dacă ei nu au timpul și cheful să le acorde atenție, cu siguranță le vor da un înlocuitor. Fie că vorbim despre telefon sau tabletă acum, fie că mai demult se uitau la un film pe o casetă video sau stăteau la televizor în neștire. Deci, în realitate, ce ar trebui să facă părinții – nu ce ar putea – ar trebui să discute mai mult cu copiii, să fie mai conectați cu copiii, nu numai la nivel de părinte-copil, nu doar în a le impune anumite lucruri, nu doar în a le coordona viața. Trebuie să se conecteze cu nevoile lor din afara familiei, să afle ceea ce îi interesează pe copii, ceea ce îi frământă pe adolescenți, pentru că aceștia au foarte multe probleme, foarte multe întrebări.

Părinții nu trebuie să considere că nu au ce discuta cu proprii lor copii în afara contextului familial. Un părinte care știe să-și asculte copilul, poate să-l și trateze drept egalul lui în acea discuție și abia apoi să fie credibil cu privire la necesitatea unor reguli pe care le impune. Și poate că acest lucru ar avea chiar succes: dacă adolescentul l-ar vedea pe părinte nu doar ca pe cineva care vrea să-l pedepsească, ci ca pe un om cu adevărat interesat de viața lui, de frământările și întrebările sale, l-ar prețui mai mult și din această perspectivă și ar ține mai bine cont de sfaturile lui”, a mai explicat acesta.

Vor funcționa interdicțiile pregătite de UE?

În privința modalităților prin care părinții ar putea să îi încurajeze pe copii să folosească mai rar telefonul, Cotiga a declarat că nu vede altă soluție în afara interdicției folosirii telefonului și a blocării dispozitivului. 

„Nu cred că acest lucru se poate face altfel decât prin interdicția folosirii telefonului. Aș putea părea ipocrit dacă aș propune soluții care, în practică, nu funcționează. Realitatea crudă este că telefonul mobil este mai interesant pentru tineri decât realitatea, în cele mai multe situații. Telefonul a devenit o poartă de intrare în orice colț al lumii, un acces virtual la lucruri pe care realitatea de zi cu zi nu ni le poate oferi. Pe o parte, tocmai expunerea la această realitate virtuală, prin intermediul unui ecran și nu prin contact direct, ne îndepărtează de ceea ce este real și ne creează o impresie greșită despre realitatea pe care o trăim. Acesta este efectul negativ.

Pe de altă parte, copiii sunt tentați să folosească telefonul și cu siguranță îl vor folosi și mai mult în anii următori, pentru că le satisface mai bine nevoile specifice vârstei adolescenței decât realitatea pe care o trăiesc alături de părinți, la școală sau chiar alături de prieteni. Cât despre reducerea timpului petrecut pe telefon, nu cred că se poate altfel decât prin interdicția impusă de părinți și prin blocarea dispozitivului”, a mai precizat psihologul.

Întrebat dacă copiii nu ar traduce această măsură ca pe o pedeapsă, Cotiga a răspuns că părinții mai impun reguli, exemplificând regula traversării străzii doar la semafor.

„Părinții mai impun uneori reguli. De exemplu, regula de a traversa strada doar la semafor este una care poate salva o viață, iar părintele care o impune nu greșește. Însă ideea principală este alta: nu cred că părinții și profesorii pot reduce cu adevărat dorința copiilor și tinerilor de a sta pe aceste dispozitive. Ce pot face este să îi îndrume și să le arate că telefonul poate fi folosit și pentru lucruri importante pentru ei, care le susțin educația și informarea. Contează cum folosești telefonul, la fel cum contează cum folosești orice alt instrument”, a mai precizat Cotiga.

Referitor la reglementarea pregătită de Uniunea Europeană, care ar include o interdicție pe rețele pentru copiii sub 13 ani și control parental pentru cei între 13 și 15 ani, Cotiga a estimat că aceasta ar putea avea succes într-o anumită măsură.

„Probabil că va avea succes această reglementare, într-o măsură. Va reuși, cel puțin pentru o perioadă de timp să restrângă măcar accesul la un anumit timp de conținut. Pe total, nu se va putea reduce complet. Tinerii și părinții pot găsi o sumedenie de variante pentru a păcăli această reglementare”, a mai arătat psihologul.

ANCOM: adolescenții și tinerii petrec cele mai multe ore online

Adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani și tinerii între 18 și 24 de ani petrec cel mai mult timp pe internet dintre toate categoriile de vârstă, potrivit unui studiu cantitativ realizat pentru Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Aproape jumătate din timpul declarat online de aceste două categorii este petrecut pe rețele sociale.

Participanții cu vârste între 14 și 17 ani declară că petrec în medie pe internet 5 ore și 33 de minute, iar tinerii între 18 și 24 de ani în medie 5 ore și 29 de minute. Sunt cele mai ridicate valori dintre toate categoriile de vârstă, timpul mediu petrecut online pe zi la nivelul întregului eșantion fiind de 4 ore și 19 minute. Cele două categorii de vârstă declară că petrec cea mai mare parte din acest timp pe rețele sociale, în condițiile în care majoritatea nu folosesc instrumente de monitorizare a timpului petrecut pe internet.

Studiul cantitativ privind utilizarea platformelor online în rândul persoanelor fizice a fost realizat de GBD Research pentru ANCOM în august, în rândul persoanelor din România cu vârste de 14 ani și peste care au utilizat platforme online în ultimele 12 luni. Eșantionul a fost de 1450 de respondenți, selectați aleator dintr-un panel online, iar datele au fost ponderate după structura populației vizate după criterii de gen, vârstă, regiuni de dezvoltare, mărimea localității și mediu de rezidență.

În privința timpului petrecut pe internet, 30% dintre adolescenții participanți spun că petrec între 4 și 6 ore online, iar 43% dintre tineri folosesc la fel de mult internetul, cele mai ridicate procente dintre toate categoriile de vârstă și toate intervalele orare declarate pentru timp online. Aproape 2 din 5 adolescenți participanți la studiu, respectiv 38%, declară că petrec pe internet peste 6 ore, mai mult decât petrec la școală: 21% între 6 și 8 ore, 11% între 8 și 10 ore și 6% peste 10 ore pe zi. Aproape două treimi dintre adolescenții participanți, respectiv 62%, și jumătate dintre tineri, respectiv 52%, declară că nu folosesc instrumente de monitorizare a timpului petrecut pe internet.

Aproape toți participanții declară că folosesc internetul pentru comunicare cu alte persoane, în proporție de 98% în cazul adolescenților și 99% în cazul tinerilor. 96% dintre respondenții adolescenți și tineri spun că îl folosesc pentru divertisment, iar tot atâția declară că îl folosesc pentru rețele sociale, respectiv 96% dintre adolescenți și 95% dintre tineri. De la acest nivel, interesul pentru alte scopuri de folosire scade brusc: pentru educație, 35% dintre adolescenți și 37% dintre tineri spun că folosesc internetul, pentru cumpărături 62% dintre adolescenți și 76% dintre tineri, pentru informare 47% dintre adolescenți și 62% dintre tineri, iar pentru creare de conținut 33% dintre adolescenți și 27% dintre tineri. 7% dintre adolescenți spun că folosesc internetul pentru jocuri de noroc, la fel o cincime dintre tineri, respectiv 20%.

Adolescenții declară în cea mai mare măsură că folosesc internetul pentru platforme de socializare, în proporție de 99%, mai mult decât cei care îl folosesc pentru platforme de căutare sau navigare, respectiv 91%, sau video și music streaming, respectiv 94%. 98% dintre tineri folosesc internetul pentru social media, la fel de mult ca pentru căutare sau navigare ori pentru video și music streaming. Peste 90% dintre participanții la studiu spun că folosesc rețelele sociale cu o frecvență de cel puțin 1-2 ori pe săptămână, iar 75% zilnic sau aproape zilnic.

Adolescenții de 14-17 ani declară cel mai mult timp petrecut pe platforme de socializare: în medie 2 ore și 47 de minute zilnic, mult peste media de 1 oră și 42 de minute declarate în medie la nivelul întregului eșantion. Tinerii de 18-24 de ani ocupă locul al doilea în topul celor mai multe ore petrecute zilnic pe platforme sociale, cu 2 ore și 32 de minute în medie zilnic.

Deși peste 50% dintre adolescenții și tinerii participanți recunosc foarte multe riscuri asociate folosirii platformelor online, de la fraude financiare și dezinformare până la hărțuire și distribuire de conținut ilegal, adolescenții identifică aceste riscuri în mult mai mică măsură atunci când sunt întrebați de diverse rețele sociale. Doar 23% dintre adolescenți apreciază că este riscantă folosirea TikTok, față de 54% dintre tineri și o medie generală de 47%. Doar 21% dintre adolescenți consideră riscantă folosirea Roblox, față de 35% dintre tineri și o medie generală de 34%. 28% dintre adolescenți consideră riscantă folosirea Snapchat, față de 55% dintre tineri și o medie generală de 33%. Doar 16% dintre adolescenți consideră riscantă folosirea Instagram, față de 32% dintre tineri și o medie generală de 24%.

Doar 40% dintre adolescenți spun că au identificat situații de dezinformare sau informații false, față de 64% dintre tineri și o medie de 51% la nivelul întregului eșantion. Doar 30% dintre adolescenți au identificat deepfake-uri sau conținuturi false generate cu inteligență artificială, față de 43% dintre studenți. Și doar 27% dintre adolescenți au identificat conținut dăunător sau nepotrivit, față de 51% dintre tineri.