De ce a fost anunțat sfârșitul pandemiei COVID-19 și ce amenințări ne pândesc
0COVID-19 nu mai reprezintă o urgență de sănătate globală, a anunțat Organizația Mondială a Sănătății, dar pericolul nu a trecut. „S-a terminat doar starea de urgență la nivelul OMS”, atrag atenția specialiștii.
„Declar cu mari speranțe încetarea COVID-19 ca urgență de sănătate globală. Însă aceasta nu înseamnă că boala nu mai este o amenințare de sănătate globală“, a sunat anunțul făcut de directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Potrivit prof.dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, există cel puțin trei motive pentru care se impunea schimbarea de clasificare în ceea ce privește pandemia. „De mai bine de un an, subvariantele apărute care au devenit dominante aparțin familiei Omicron și, deși au prezentat creșteri de transmisibilitate, niciuna dintre ele nu a generat modificări de gravitate a bolii. Deci, virusul a devenit predictibil”, a explicat universitarul pentru „Adevărul”.
”Atitudinea populației s-a schimbat radical”
Al doilea motiv este acela că, deși se înregistrează în continuare infecții generate de SARS-CoV-2 și chiar și decese, nu se mai exercită o presiune a cazurilor asupra sistemelor de sănătate. „Se remarcă o schimbare radicală de atitudine a populației care, deși în majoritate știe că există încă riscuri legate de infecție, frecventează aglomerările umane în general fără mască, având un comportament general foarte asemănător sau chiar identic cu comportamentul pre-pandemic. Se poate conchide că oamenii au acceptat riscul și virusul tot așa cum au acceptat în timp virusul gripal și încă atâtea alte entități de același fel”, mai spune prof.dr. Emilian Popovici.
Însă, atrage atenția profesorul, „această schimbare de clasificare nu înseamnă nici că nu mai poate apărea în timp și în anumite zone geografice creșteri ale numărului de infecții”. „Și nici că nu se vor mai lua măsuri. Dar înseamnă că, în absenţa unor modificări radicale de evoluție a virusului, este foarte puțin probabil să se mai ajungă la măsuri comparabile cu cele din perioadele anterioare ale pandemiei”, a punctat medicul.
„Avem vești bune. Să sperăm”
La rândul său, cercetătorul Octavian Jurma notează pe pagina sa de Facebook decizia directorului OMS de a decide încetarea stării de urgență în privința pandemiei de SARS-CoV-2, la recomandarea Comitetului pentru urgențe. Din declarația directorului OMS, susține Jurma, nu rezultă că pandemia s-a terminat. „Din păcate, pandemia nu s-a terminat ieri (5 mai, data anunțului – n.r.). Ieri s-a terminat doar starea de urgență la nivelul OMS. Decizia transferă în același timp responsabilitatea pentru limitarea bolii la nivel național”, arată acesta.
„Deși acest Comitet de Urgență își încetează acum activitatea, trimitem un mesaj clar că țările nu trebuie să înceteze activitatea lor. COVID-19 este acum o problemă de sănătate publică instalată și permanentă care nu mai constituie o urgență de sănătate publică de nivel internațional. Cel mai rău lucru pe care o țară îl poate face este să folosească această știre pentru a coborî garda, a dezmembra sistemele pe care le-a construit sau a trimite mesaje către populație că nu mai există niciun motiv de îngrijorare față de COVID-19”, au avertizat reprezentanții OMS într-un comunicat.
Pentru România, acest anunț nu are o importanță directă, apreciază Jurma, de vreme ce pentru autoritățile naționale starea de urgență cât și pandemia oricum s-au terminat în vârful valului 5 Omicron, în martie 2022. „Indirect însă, decizia ne afectează, pentru că transferul responsabilității pentru limitarea bolii COVID-19 la nivel național înseamnă că vom fi lipsiți și de puținele măsuri la care mai aveam acces datorită participării României la efortul global. Vreau doar să subliniez că, în ciuda faptului că, la noi, pandemia s-a terminat oficial de mai bine de un an, COVID-19 a continuat să ucidă, în medie, 40 de români în fiecare săptămână a anului 2023, iar în acest sezon gripal, în care gripa a ucis 97 de români, COVID-19 a ucis 1.016 români. Așadar, anunțul este că războiul cu pandemia s-a terminat prin capitularea noastră și că acum urmează ca omenirea să gestioneze ocupația COVID-19 la nivel național”, a conchis Jurma.
Originea virusului, disputată
Epidemia actuală de COVID-19 a izbucnit la sfârșitul anului 2019 în Wuhan, China, și a fost declarată pandemie de Organizația Mondială a Sănătății la 11 martie 2020. Originea lui SARS-CoV-2 – numit coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 – este încă un subiect disputat. Noua tulpină de coronavirus nu a fost depistată la om înainte de decembrie 2019.
Până în martie 2023, numărul cazurilor de infecție cu noul coronavirus identificate a fost de aproape 700 de milioane, în timp ce numărul deceselor înregistrate a fost de 6,9 milioane.
La un an de la debutul pandemiei, în decembrie 2020, vaccinurile anti-COVID-19 au fost aprobate și distribuite în UE, Israel și țări din America de Nord. Unele dintre acestea au fost dezvoltate folosind tehnologii noi pe bază de ARN mesager. Acestea s-au dovedit a fi mai eficiente, protejând mai ales în fața formelor grave de boală și a deceselor, având totodată și mai puține efecte secundare după administrare. La nivelul UE, potrivit datelor Comisiei, până la 7 septembrie 2022, 83,4% din populația adultă a fost vaccinată anti-COVID-19, numărul vaccinurilor autorizate fiind de șapte, iar numărul dozelor livrate ridicând-se la 1,7 miliarde. La 30 martie 2023, UE a autorizat încă un vaccin anti-COVID-19, cel de-al optulea. Este vorba despre vaccinurile dezvoltate de BioNTech și Pfizer; Moderna, AstraZeneca, Janssen Pharmaceutica, Novavax, Valneva, Sanofi și GSK și HIPRA, după ce acestea au fost evaluate pozitiv de către Agenția Europeană pentru Medicamente, EMA.
În top cinci țări cele mai afectate de pandemie s-au situat SUA – aproape 107 milioane de cazuri, India – 45 de milioane, Franța – 40 de milioane, Germania – 38 de milioane, Brazilia – 37 de milioane, potrivit statisticii înregistrate la 2 mai 2023.
Bani europeni pentru redresare
La finalul lui 2020, Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra adoptării unui efort financiar extraordinar de redresare a Europei în urma pandemiei de COVID-19 – instrument Next Generation EU – în valoare de 750 de miliarde de euro.
Mecanismul de redresare și reziliență constituie cea mai mare parte a efortului reprezentat de Next Generation EU, aproape 90% din pachetul financiar total.
Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență a fost adoptat de Consiliu la 11 februarie 2021. Acest instrument oferă sprijin în valoare de 672,5 miliarde de euro statelor membre pentru a le ajuta să abordeze impactul economic și social al pandemiei de COVID-19.
Primele 12 țări ale UE au primit undă verde pentru utilizarea fondurilor la 13 iulie 2021 și au fost Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania. România a primit undă verde la 29 octombrie 2021, alături de Estonia și Finlanda. Fondurile plătite statelor membre se bazează pe planurile naționale de redresare și reziliență.
3.393.902 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate până pe 30 aprilie, pe teritoriul României, iar 68.089 de persoane diagnosticate au decedat.
Se încarcă comentariile...
