Analiză Cutremurul de 4,8 din Vrancea, efect surprinzător în București. Avertismentul unui inginer constructor

Cutremurul de 4,8 produs luni în Vrancea, cel mai puternic din România din ultimii doi ani, a fost resimțit și în București, unde liniile telefonice au cedat pentru scurt timp, într-un episod surprinzător în raport cu magnitudinea seismului. Inginerul constructor Matei Sumbasacu explică de ce Capitala rămâne vulnerabilă în cazul unui cutremur major, ce zone și categorii de clădiri ridică cele mai multe semne de întrebare și cât de sigure sunt imobilele noi construite după normele actuale.

ISU București a trimis patrule pentru inspectarea clădirilor vulnerabile la cutremur Foto: ISU București

„Cred că este mai degrabă o anomalie. Nu am văzut exact unde s-au întrerupt liniile telefonice, dar bănuiala mea este că întreruperile au apărut mai degrabă pentru că oamenii au vrut să afle ce fac cei dragi, nu neapărat pentru că infrastructura ar fi căzut. Faptul că ISU București patrulează în Centrul Vechi este un pas normal; este planul de acțiune pentru orice tip de seism, inclusiv pentru cele care sunt totuși foarte mici. Dacă vorbim de un seism de 4,9, gândiți-vă că este de aproximativ o mie de ori mai mic decât unul de 6,9 și de două mii de ori mai mic decât unul de 7”, a declarat Matei Sumbasacu.

Potrivit acestuia, deși pregătirea sistemelor de intervenție au evoluat față de 1977, vulnerabilitatea structurală a clădirilor este mai mare, întrucât fondul construit include imobile ridicate înainte de cutremurul din 1940. Prin urmare, țara noastră este mai vulnerabilă în fața unui cutremur decât în 1977.

„Evident, în cazul unui cutremur major, situația se schimbă radical. În privința clădirilor, suntem mai puțin pregătiți decât în 1977, ceea ce înseamnă că suntem mai vulnerabili. În schimb, în alte aspecte – cum ar fi pregătirea comunităților sau a sistemelor de intervenție – lucrurile au evoluat, iar acum suntem mult mai pregătiți decât în 1977. Însă vulnerabilitatea structurală a clădirilor, care este principalul factor care determină impactul unui cutremur, este mai mare, pentru că fondul construit include clădiri ridicate înainte de cutremurul din 1940.  Acestea au trecut prin cutremurele din 1940 și 1977 și au supraviețuit aproape miraculos, dar acum sunt foarte slăbite. În marea majoritate a cazurilor, dacă s-a intervenit asupra lor, s-au făcut doar reparații de suprafață imediat după cutremurul din 1977, nu o reparație sau o consolidare reală”, a mai precizat Matei Sumbasacu.

Cele mai vulnerabile zone din București în fața unui cutremur

Sumbasacu explică faptul că mișcarea seismică este influențată de straturile de pământ, care diferă de la o zonă la alta și pot amplifica sau diminua mișcarea în moduri diferite. Prin urmare, e greu de estimat care zone din București sunt cele mai vulnerabile.

„Este foarte greu de spus care sunt cele mai sensibile zone din București, pentru că întrebarea despre aceste zone are, de fapt, două părți, iar pentru niciuna dintre ele nu avem suficiente date. Prima parte ține de hazard, adică de cât de puternic se simte cutremurul în diferite zone ale Bucureștiului. Știm că, într-adevăr, cutremurul nu se simte la fel în tot orașul, pentru că mișcarea seismică este influențată și de straturile de pământ prin care trece. Structura straturilor de pământ, adică a subsolului, este diferită de la o zonă la alta a Bucureștiului.

Nu există același tip de pământ în două locuri din oraș, iar pământul poate amplifica sau diminua mișcarea în moduri diferite. Așadar, știm că se va simți diferit, dar nu știm în ce mod, nu știm unde se va simți mai puternic și unde mai slab, pentru că nu avem suficiente studii pentru a trage o concluzie”, a declarat Matei Sumbasacu.

Inginerul estimează că la următorul cutremur ar putea apărea avarii grave, inclusiv prăbușiri, la clădiri construite în anii ’50–’70, cu deficiențe de proiectare, îmbătrânite, fără mentenanță corespunzătoare și deja afectate de seismul din 1977. 

„De asemenea, când vorbim despre cele mai sensibile zone, ne putem referi și la zonele în care se află cele mai multe clădiri vulnerabile sau cele mai vulnerabile clădiri. Și aici avem din nou date limitate, pentru că lista clădirilor expertizate nu include toate clădirile din București. Totuși, pe baza acestei liste, ne putem gândi, de exemplu, că centrul Bucureștiului ar putea fi mai vulnerabil, pentru că acolo clădirile sunt mai vechi și pentru că orașul s-a dezvoltat concentric. 

Prin urmare, centrul Bucureștiului poate fi considerat o situație specială. La următorul cutremur, estimez că vom avea surprize și că vor exista clădiri construite probabil în anii ’50, ’60 sau spre ’70 care vor fi foarte avariate și poate se vor prăbuși. Aceste clădiri au deja deficiențe din proiectare, au îmbătrânit foarte mult, iar multe dintre ele nu au beneficiat de mentenanță corespunzătoare. În plus, au trecut și prin cutremurul din 1977 și au devenit vulnerabile. Așadar, ne putem aștepta la un impact mare și în cartierele dormitor, despre care de obicei nu se vorbește”, a continuat Matei Sumbasacu.

Cât de sigure sunt proiectele imobiliare noi în fața unui cutremur

Inginerul constructor a analizat și modul în care noile proiecte imobiliare din România răspund cerințelor seismice. Potrivit acestuia, normele de proiectare sunt foarte stricte, iar cerințele sunt stabilite la un nivel ridicat, astfel încât, în principiu, clădirile noi nu ar trebui să ridice probleme de siguranță la cutremur. 

„În România, normele de proiectare sunt foarte stricte, iar cerințele sunt stabilite la un nivel foarte ridicat. Dacă normele au fost respectate, nu ar trebui să vorbim despre o problemă la cutremur. Dacă normele au fost încălcate, este tot greu să vorbim despre o problemă la cutremur, însă dacă au fost încălcate foarte grav – de exemplu, dacă lucrările s-au făcut fără diriginți de șantier, fără autorizații de construire sau fără respectarea proiectului –, atunci vorbim despre corupție și despre situații din care pot rezulta chiar și colapsuri. Însă acestea ar fi excepții, nu regula”, a mai declarat Matei Sumbasacu.

Potrivit acestuia, cu nivelul actual de cunoștințe nu pot fi proiectate nici în prezent clădiri 100% rezistente la cutremur.

„Cu nivelul actual de cunoștințe, nu putem proiecta clădiri invulnerabile. Putem proiecta clădiri care, în 99,9% din cazuri, vor fi sigure în caz de cutremur. Există însă acel 0,01%, acele excepții care apar la fiecare cutremur, oriunde în lume: clădiri care nu ar trebui să cadă, dar care totuși cad sau sunt foarte afectate. Pe baza acestor cazuri izolate și extreme se rescrie, într-un fel, povestea despre cutremure. Inginerii investighează de ce cad clădirile și, mai ales, de ce cad cele care nu ar trebui să cadă, chiar dacă au respectat normele. Apoi stabilesc ce trebuie corectat sau actualizat în norme, astfel încât la următorul cutremur să știm mai bine cum să proiectăm clădirile”, a mai transmis Matei Sumbasacu.

Amintim că, un cutremur cu magnitudinea 4,8 s-a produs luni în zona seismică Vrancea, la ora 11.52 și la adâncimea de 124,1 kilometri, fiind cel mai puternic seism înregistrat în România în ultimii doi ani, potrivit INFP. Seismul a fost resimțit și în București, iar liniile de telefonie au fost întrerupte pentru scurt timp. ISU București-Ilfov a precizat că nu au fost înregistrate apeluri de urgență și că vor fi realizate patrulări în Centrul Vechi pentru a verifica eventuale dărâmături.