Comisia Europeană pregătește măsuri pentru elevii care nu știu să citească și să socotească suficient de bine. România, printre țările cu probleme grave

Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani (48%) nu ating nivelul minim de competență la citire, iar la matematică procentul ajunge la 52%, potrivit celor mai recente rezultate PISA. În acest context, Comisia Europeană propune noi măsuri pentru îmbunătățirea pregătirii elevilor, sprijinirea profesorilor și utilizarea sigură a inteligenței artificiale în școli. Printre inițiative se numără finanțarea unor alianțe școlare europene și testarea unui certificat de competențe în inteligența artificială pentru elevii de 15 ani.

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru îmbunătățirea educației Foto: Shutterstock

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, prezintă joi, 5 noiembrie, la Bruxelles, Pachetul european pentru educație și competențe, o inițiativă prin care executivul comunitar urmărește să îmbunătățească pregătirea elevilor și să adapteze sistemele de învățământ la schimbările tehnologice și la cerințele pieței muncii.

Măsurile vin într-un moment în care aproximativ o treime dintre elevii europeni de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la citire și matematică. La științe, unul din patru elevi se află sub acest prag. Situația este și mai îngrijorătoare în România. Potrivit celor mai recente rezultate PISA, 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim la matematică, iar 48% la citire. Cu alte cuvinte, aproape unul din doi adolescenți întâmpină dificultăți în rezolvarea unor sarcini care presupun folosirea cunoștințelor de bază.

Un milion de euro pentru alianțele dintre școli

Una dintre principalele măsuri propuse de Comisia Europeană este înființarea a 100 de noi Alianțe Școlare Europene în fiecare an. Acestea vor reuni școli și autorități educaționale din mai multe state membre, care vor testa și aplica metode de îmbunătățire a rezultatelor elevilor.

Fiecare alianță va putea beneficia de un grant de un milion de euro pentru dezvoltarea unor soluții în cel puțin unul dintre cinci domenii: citire și scriere, matematică, științe, competențe digitale și competențe civice.

Scopul este ca școlile să compare rezultatele obținute și să identifice metodele care funcționează, inclusiv pentru copiii din medii dezavantajate.

România participă deja la etapa-pilot a programului, prin patru școli din județele Buzău și Vâlcea. Această etapă beneficiază de o finanțare europeană totală de 20 de milioane de euro, prin Erasmus+.

Comisia pregătește și o rețea europeană de sprijin și consiliere pentru școli, care ar putea deveni operațională în primul trimestru al anului 2027. Sunt prevăzute proiecte-pilot în 30 de regiuni europene, prin care profesorii și directorii vor putea primi îndrumare pentru sprijinul emoțional al elevilor, colaborarea cu părinții și utilizarea inteligenței artificiale la clasă.

România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un singur an

Problemele sistemului educațional nu se limitează la rezultatele elevilor. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, 25 dintre cele 27 de state membre se confruntă cu un deficit de cadre didactice, iar numai unul din cinci profesori europeni consideră că poate influența politicile din educație.

În România, numărul profesorilor a scăzut cu aproape 5.000 într-un singur an, în timp ce numărul elevilor a crescut cu aproximativ 20.000, prima creștere raportată din 2020.

Această evoluție se suprapune cu modificări ale condițiilor de muncă, inclusiv majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână și reducerea tarifului pentru plata cu ora.

Pentru a sprijini statele membre, Comisia propune Agenda Profesorilor Europeni, care urmărește îmbunătățirea condițiilor de muncă, atragerea de noi cadre didactice și păstrarea profesorilor în sistem.

O altă inițiativă, Academiile Profesorilor 2.0, va oferi sprijin cadrelor didactice aflate la început de carieră și va încuraja dezvoltarea instrumentelor digitale care reduc timpul petrecut cu sarcinile administrative.

Pachetul prevede și implicarea reprezentanților profesorilor și a partenerilor sociali în reuniuni organizate de două ori pe an, pentru identificarea problemelor și a soluțiilor necesare în sistemele educaționale.

Elevii de 15 ani ar putea obține un certificat de competențe în inteligența artificială

O altă componentă importantă a pachetului privește utilizarea inteligenței artificiale în școli.

Potrivit Eurostat, 63,8% dintre tinerii europeni cu vârste între 16 și 24 de ani au folosit inteligența artificială generativă în 2025. În România, 40% dintre elevii de 15 ani declară că utilizează cel puțin săptămânal un chatbot AI pentru învățare.

Comisia Europeană propune testarea, începând cu anul școlar 2027–2028, a unui certificat de competențe în inteligența artificială destinat elevilor de 15 ani.

Acesta ar urma să verifice dacă adolescenții pot evalua corect informațiile generate de AI, pot recunoaște conținutul manipulator și înțeleg situațiile în care este mai potrivit să lucreze fără ajutorul tehnologiei.

În paralel, statele membre vor putea colabora în cadrul unui Consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană în educație, denumit EDU-EDIC.

Prin acest mecanism, țările europene vor putea testa în comun tehnologii educaționale, îmbunătăți schimbul de informații între platformele digitale și stabili soluții pentru protejarea datelor elevilor.

Pentru anul 2027, Comisia pregătește și un Angajament european pentru utilizarea sănătoasă a ecranelor, prin care școlile și familiile vor fi încurajate să stabilească reguli privind timpul petrecut online și echilibrul dintre activitățile digitale și cele fără ecran.

Învățământul profesional din România, mult sub media europeană la pregătirea practică

Pachetul european este însoțit de o strategie pentru modernizarea educației și formării profesionale, cu accent pe legătura dintre școală și piața muncii.

Datele prezentate de Comisia Europeană arată un decalaj major între România și media Uniunii Europene.

În 2025, doar 9,1% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional de nivel mediu din România, cu vârste între 20 și 34 de ani, au beneficiat de cel puțin o lună de pregătire practică la locul de muncă în timpul studiilor, comparativ cu 66% la nivelul Uniunii Europene.

Pentru reducerea acestui decalaj, Comisia propune dezvoltarea programelor de ucenicie și încurajarea firmelor mici să colaboreze cu instituțiile de învățământ.

Începând din 2027, ar urma să fie testat și un accelerator european de formare sectorială, care să permită organizarea rapidă a unor cursuri scurte de specializare, în funcție de nevoile angajatorilor.

Un exemplu prezentat de Comisie este cel al mecanicilor auto, care trebuie să lucreze tot mai mult cu sisteme electronice, senzori și tehnologii de diagnosticare computerizată. Prin noul mecanism, programele de pregătire ar putea fi adaptate mai rapid la schimbările din industrie.

Cine plătește pentru noile măsuri

Comisia Europeană precizează că organizarea sistemelor de învățământ, stabilirea programelor școlare și finanțarea educației rămân responsabilitatea statelor membre. Uniunea Europeană poate susține însă cooperarea dintre țări și poate finanța proiecte comune.

În 2024, administrațiile publice din Uniunea Europeană au cheltuit aproximativ 860 de miliarde de euro pentru educație, echivalentul a 4,8% din PIB-ul comunitar și 9,7% din totalul cheltuielilor publice.

Pentru perioada financiară 2021–2027, aproximativ 150 de miliarde de euro sunt deja alocate la nivel european pentru educație și dezvoltarea competențelor, inclusiv prin Erasmus+ și Fondul Social European Plus.

Noile propuneri urmăresc folosirea cooperării europene pentru îmbunătățirea rezultatelor școlare, pregătirea profesorilor și adaptarea învățământului la cerințele economiei, însă aplicarea concretă a măsurilor va depinde și de deciziile autorităților naționale.