Bulgarii, doctorii romanilor
0Ne-au luat-o, intr-adevar, bulgarii inainte, pe drumul Bruxellesului? Sau avem, din nou, o problema de imagine? Poate ca, din alta perspectiva, privind de sus in jos, sau pe dupa colt, aparem mai in
Ne-au luat-o, intr-adevar, bulgarii inainte, pe drumul Bruxellesului? Sau avem, din nou, o problema de imagine? Poate ca, din alta perspectiva, privind de sus in jos, sau pe dupa colt, aparem mai in fata! Autoritatile se straduiesc de ani buni sa acrediteze ideea asta. Evident, nimeni nu ne cere ca in cativa ani sa avem resursele tarilor occidentale. Dar structura bugetului, repartitia fondurilor pe domenii, ar trebui sa fie asemanatoare, daca ne propunem sa jucam in aceeasi piesa. Or, cel putin la capitolul Sanatate, mai avem trei-patru ani pentru a ajunge din urma Bulgaria, daca aceasta sta pe loc. La sud de Dunare se aloca 6 la suta din PIB Sanatatii. Romania isi propune atingerea acestui nivel abia prin 2008, releva un proiect de strategie in domeniu, dat publicitatii saptamana trecuta de Ministerul Sanatatii. Masurile de restructurare asumate de dr. Ovidiu Branzan sunt cele asteptate si necesare. Surprinde insa ritmul lent de crestere a finantarii in sistemul sanitar. Cheltuielile cu Sanatatea cresc rapid peste tot in lume. Schimbarea patologiei, odata cu imbatranirea populatiei, progresul tehnologic si dorinta fireasca a oamenilor de a trai mai mult si mai bine impun guvernelor sa bage mana mai adanc in buzunar cand vine nota de plata de la doctor. Pana si fostele republici sovietice, unde rachiul tine loc de anestezie, tot aloca Sanatatii 7-8 la suta din PIB. Sa fie romanii "rupti ca din tare stanca", asa incat n-au nevoie de ecografe, ci de pickhamere? Dimpotriva, ei pornesc la drum cu cea mai mica speranta de viata din Europa. Iar despre calitatea acestei vieti, ce sa mai vorbim? Organizatia Mondiala a Sanatatii atragea atentia ca retelele sanitare din tari ca Romania sunt in cea mai proasta situatie posibila. Ele nu au scapat inca de bolile infectioase specifice lumii a treia, dar sunt asaltate de cancerele si infarctele lumii industrializate. Si atunci, de ce este neglijata asistenta sanitara? Doar traim intr-o tara de asistati. Subventii peste subventii, cupoane, ba chiar si termopane sunt distribuite de guverne sau de autoritatile locale. A ars un depozit de chimicale in Drumul Taberei, a venit statul si a dat cu bidineaua. La Facaeni, dupa tornada, s-au prezentat faiantarii guvernului, sa puna gresie in wc-urile din fundul gradinii. Si lantul acestor exemple ar putea inconjura de doua ori harta... Desigur, multi au probleme. Dar o asigurare pentru locuinta costa mai putin decat un transplant, iar cel ramas fara serviciu se poate duce la cules de capsuni. Omul bolnav nu-si poate lua patul sa plece la tratament in Spania. Cu toate astea, populatia nu si-a prea facut griji in legatura cu propria sanatate. La intretinere sau la magazinul de paine nu te tocmesti: ai sau nu bani de plata. Sistemul de repartizare a beneficiilor in Sanatate lasa loc de negociere. Teoretic, totul este platit de Asigurari. Practic, fondurile nu ajung pentru toti bolnavii. Dar de ce sa-mi fac eu griji?, isi spune romanul. In primul rand, nu se stie daca ma voi imbolnavi si, in al doilea rand, daca ma imbolnavesc, ma descurc, gasesc o pila, o relatie sau pe cineva care sa accepte spaga. Autoritatile au apreciat corect profitul investitiei in Sanatate. Pe blocul renovat dupa explozie sau pe salile de sport scrie mare si clar cine "a dat" banul. Pe medicamentele compensate, nu. Pentru "Anul Stefan cel Mare" s-au "dat" de trei ori mai multi bani decat a primit, in 2003, programul de tratament al paraliziilor cerebrale. Dar cu paraliticii nu poti incinge serbari campenesti, transmise la televizor, inainte de alegeri. Pensionarii isi vor aminti, la vot, ca guvernul le-a marit pensia cu 7 procente. Cati vor retine un amanunt nesemnificativ, cum ar fi sursa banilor? Acestia au fost luati insa de la Asigurarile de Sanatate, ramase fara o contributie semnificativa. Ar fi nedrept sa dam ca exemplu doar actualul Executiv. Clasa politica, in ansamblul ei, a tratat cu indiferenta sanatatea romanilor. Inca de la alegerile din '90 se descoperea piatra filozofala a politicii: cum sa transformi in voturi banii bugetului. Sistemul sanitar nu poate sa faca treaba asta. Pacientul pleaca din cabinet cu convingerea ca medicul i-a oferit tratamentul, nu primarul ori primul-ministru. Cheltuielile mari cu salariile personalului si intretinerea unitatilor sanitare nu se prea reflecta in buzunarul clientelei de partid. Sutele de producatori de medicamente se bat pe mii de contracte subtiri. Daca cei care dirijeaza fondurile nu au nici un interes sa finanteze Sanatatea, e greu de crezut ca vor aproba strategia ministrului Branzan, de crestere a bugetului cu 0,5 la suta din PIB pe an. In 2004, an electoral, la rectificare se va permite Caselor de Asigurari sa-si cheltuiasca fondul de rezerva, adica 3.000 de miliarde de lei. Pana acum, la rectificarea Bugetului se "primeau" minimum 10.000 de miliarde. Noroc cu bulgarii, a caror ceafa groasa, dar sanatoasa, ne arata calea spre UE. Tot erau oamenii politici de la noi in cautare de modele. De voie, de nevoie, vor trebui sa preia exemplul politicienilor bulgari!























































