BNS avertizează că Guvernul dorește „înghețarea salariului minim” din motive politice. Confederațiile sindicale anunță proteste
0Blocul Național Sindical (BNS) a declarat că Guvernul „consideră că își dorește înghețarea salariului minim în condițiile unor șocuri inflaționiste”. Săptămâna aceasta, Executivul va trebui să decidă în privința majorării sau menținerii salariului minim la nivelul actual.
„BNS a luat act de declarațiile publice ale liderilor politici ai coaliției care, în proporție covârșitoare, se pronunță împotriva majorării salariului minim pe economie, obligație legală asumată prin transpunerea legislației europene, în contextul în care măsurile din pachetele de austeritate îndreptate împotriva populației au avut ca rezultat o inflație mai mare, o sărăcie extinsă și nemulțumire generalizată în societate.
Ne punem întrebarea de unde izvorăște atât de multă ostilitate în discursurile publice ale politicienilor prin care anunță că se împotrivesc protejării nivelului de trai al populației aflate la limita subzistenței – care este îndreptățită legal la majorarea salariului minim”, transmite BNS într-un comunicat.
BNS: „Puterea de cumpărare a salariului minim va fi decimată în 2026 în urma politicilor inflaționiste”
De asemenea, BNS transmite că măsurile de austeritate anunțate pentru 2026 vor accentua inflația și vor reduce puterea de cumpărare, mai ales pentru cei cu salarii mici.
„BNS arată că, în ianuarie 2025, salariul minim brut a crescut cu 9,45% față de finalul anului 2024, în condițiile în care creșterea nominală a productivități muncii se estimează că va fi superioară (9,9%).
Rata inflației în primele în primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%, iar rata anuală a inflației se va cifra cel mai probabil la 10%. În condițiile în care inflația este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunțate deja pentru 2026 (majorări de taxe și un nou șoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea prețului la gazele naturale după 31 martie 2026), vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaționiste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajați din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane).
Actualul Guvern consideră că își dorește înghețarea salariului minim în condițiile unor șocuri inflaționiste. Ceea ce înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi decimată în 2026 în urma politicilor inflaționiste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024”, adaugă organizația.
BNS precizează că formula de calcul a salariului minim aprobată prin legea 283/2024 si HG 35/2025 respectă principii economice solide și este conformă cu Directiva UE 2022/2041 și Convenția OIM nr. 131.
„Aplicarea formulei de calcul adoptată prin HG 35/2025 ar însemna pentru 2026 creșterea salariului minim la 4.325 lei, creștere aliniată perfect cu evoluția reală a productivității muncii prevăzută pentru 2026 și cu creșterea ratei medii anuale a inflației din 2026. Formula a fost una agreată atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale și respectă în întregime principiile economice de funcționare a unei economii de piață sănătoase, fiind aliniată prevederilor Directivei Europene ce impune implementarea unui salariu minim adecvat.
La 16.10.2025, 849.480 de salariați erau încadrați cu salariul minim de 4050 lei, alți aprox 1 milion de salariați se află în intervalul 4.050 – 4.325, ceea ce înseamnă că o creștere a salariului minim de la 4.050 la cel puțin 4.325 ar contrabalansa politica inflaționistă a României din 2025 (cu o rată a inflației triplă față de media UE), și ar compensa și astfel proteja 1,8 milioane de salariați.
În sectorul bugetar doar aprox 77 mii de salariați sunt încadrați cu salariul minim, ca urmare efectul direct al creșterii salariului minim asupra bugetului general consolidat este fără îndoială unul pozitiv”, prezintă BNS.
BNS: „Se dorește politic înghețarea salariului minim”
Aplicarea formulei salariului minim nu este contestată, precizează BNS, însă guvernul dorește politic înghețarea salariului minim, reducând astfel puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor, fără justificare economică.
„Mai menționăm și faptul că pentru prima dată rezultatele aplicării formulei, ca și formula în sine, nu se contestă în fapt de nimeni, datele sunt oficiale, publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Prognoză, rezultatul obținut de institutul de cercetare contractat de minister și cel obținut de BNS, sunt identice. Nici patronatele nu contestă rezultatele aplicării formulei de calcul a creșterii salariului minim.
În 2024, 46% din valoarea adaugată creată la nivelul întregii economii românești a fost distribuită către salariați sub forma remunerării angajaților (salarii, impozit și contribuții sociale pe muncă), în condițiile în care media europeană a fost de 53%, ceea ce înseamnă că diferența de 8 puncte procentuale din valoarea adăugată creată față de media europeană, rămân la dispoziția mediului economic, respectiv a angajatorilor.
Cu toate acestea, fără nici o justificare economică reală și în disprețul legii, se dorește politic înghețarea salariului minim și amputarea puternică a puterii de cumpărare a veniturilor din salarii și din pensii”, declară BNS.
BNS mai precizează că guvernul actual a favorizat anumite interese de afaceri prin creșterea TVA și liberalizarea prețurilor la energie, ceea ce a erodat puterea de cumpărare a populației și a împins economia spre recesiune.
„Actualul Guvern este profund preocupat de anumite grupuri de interese din mediul de afaceri și efectul generat asupra acestuia de creșterea cotei de TVA din acest an, deși potrivit datelor INS, companiile au transferat integral creșterea cotei TVA în prețurile finale pentru a fi suportată de consumatorii finali! Creșterea prețurilor generate de majorarea cotei TVA împreună cu liberalizarea prețurilor la energie au erodat puternic puterea de cumpărare a veniturilor populației.
Considerăm că politicile inflaționiste au fost și sunt deliberate (mixul de politici economice nu a fost țintit spre atingerea țintei de inflație, obiectiv fundamental), iar începând cu majorările de fiscalitate (politică contracționistă) aplicate din iulie-august 2025 (unele stabilite și pentru anul 2026), economia României este mutată din stagnare spre recesiune, cu consecința degradării semnificative a nivelului de trai”, precizează organizația.
BNS: „O astfel de decizie va pune România într-o situație de infringement în relația cu CE”
Nu în ultimul rând, BNS avertizează că deși formula salariului minim este acum clară și transparentă, guvernanții încearcă să o ignore politic prin înghețarea salariului minim, riscând încălcarea directivei europene 2022/2041 și adâncind sărăcia a aproape 1,7 milioane de angajați.
„Pentru prima oară în perioada post-revoluție, în ceea ce privește formula de determinare a salariului minim, lucrurile sunt clare, transparente, predictibile. Politicienii nu se mai pot juca după bunul plac cu valoarea acestuia pentru că tot ceea ce au făcut în trecut când inventau de la an la an formule de calcul noi și valori de salariu minim după bunul plac au transformat, salariații plătiți cu salariul minim într-o masă uriașă de manevră politică și electorală.
Acum, în 2025, când politicienii au pierdut pentru prima dată controlul acestui instrument de care profitau electoral, vor să arate, în dispreț față de lege și că decizia este tot la ei. Cu siguranță, o astfel de decizie va pune România într-o situație de infringement în relația cu Comisia Europeană (CE), prin nerespectarea prevederilor Directivei 2022/2041 privind salariile minime adecvate.
BNS atrage atenția că pe lângă măsurile «de reformă» luate până acum – în fapt austeritate în exces (populație sărăcită pentru a îi răsplăti pe cei cu privilegii speciale) dar și prin măsurile anunțate - care privesc concedieri și restructurări nefundamentate, adăugarea deciziei de înghețare a salariului minim ar trebui să dea de gândit liderilor partidelor proeuropene. Această decizie nu numai că va adânci în sărăcie aproape 1,7 milioane de salariați din sectorul privat, dar, cu siguranță, va asigura un viitor tulbure României. Cu astfel de măsuri, nu poți decât să te pregătești pentru o lungă și grea opoziție!”, încheie BNS.
Confederațiile sindicale anunță proteste
Luni, 27 octombrie, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA, CNSLR-Frăţia şi Confederaţia Sindicală Naţională Meridian organizează o conferinţă de presă pentru a prezenta o acţiune de protest comună.
Liderii confederaţiilor sindicale amintite vor prezentata principalele revendicări ale lucrătorilor din România şi vor oferi informaţii privind organizarea protestului, în contextul problemelor sociale şi economice majore.
Protestul va avea loc miercuri, 29 octombrie, în faţa Guvernului.
„Facem apel la mobilizarea colectivă a tuturor lucrătorilor, pensionarilor, tinerilor și a tuturor celor care nu mai acceptă nedreptatea, inechitatea și disprețul față de cei care muncesc cinstit în această țară!
Vom ieși în stradă pentru a arăta că nu mai acceptăm să fim victimele unui sistem care promovează austeritatea ca semn al incompetenței și al lipsei de responsabilitate a celor aflați la conducere. Este momentul să ne facem auzite revendicările și să cerem măsuri concrete, juste si imediate pentru protejarea lucrătorilor”, au transmis confederațiile, în urrmă cu câteva zile.
Sindicatele spun că „măsurile de austeritate au afectat toate categoriile profesionale, în timp ce cei aflaţi la putere şi privilegiaţii din instituţiile politice nu au simţit nicio tăiere”.
Se încarcă comentariile...
