„Barometrul nostalgiei comuniste”, proiect pilot în România, lansat de IICCMER. Anunţul, făcut chiar de ziua lui Ceauşescu

Potrivit iniţiatorilor proiectului, vor fi monitorizate manifestările publice, producţiile culturale şi ştiinţifice, cele de divertisment şi iniţiativele comerciale care promovează regimul comunist.

Cei care regretă epoca de aur se adună, an de an, la mormântul lui Ceauşescu FOTO Arhiva Adevărul

Joi, 26 ianuarie 2023, chiar la 105 ani de la naştere a lui Nicolae Ceuşescu,  Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunţă lansarea proiectului „Barometrul nostalgiei comuniste”.

Este un proiect pilot în România, în cadrul căruia vor fi monitorizate manifestările şi actele publice „de reabilitare” a comunismului. Potrivit iniţiatorilor proiectului, „Barometrul nostalgiei comuniste” este lansat în contextul unei prezenţe masive a înscrisurilor şi a imaginilor pe diverse suporturi, de la articole de îmbrăcăminte la cărţi poştale şi existenţa unei producţii imense multimedia menite să inoculeze ideea comunismului văzut ca „paradis pierdut".

„Deşi ar putea părea marginală, este cel puţin la fel de nocivă ca şi iniţiativele asumate de eroizare a ofiţerilor din Securitate. Sub pretextul divertismentului şi al libertăţii de opinie, astfel de manifestări se adresează cu precădere tinerilor, subminând încrederea acestora în democraţie, prin promovarea unei variante simplificate şi pozitive a ceauşismului. Existenţa unui program naţional educaţional axat pe cunoaşterea crimelor comunismului devine astfel o necesitate stringentă”, subliniază reprezentanţii ICCMER. 

Cunoaşterea profundă a crimelor comunismului

Astfel, vor fi monitorizate manifestările publice, producţiile culturale şi ştiinţifice, cele de divertisment şi iniţiativele comerciale la originea cărora se află „intenţia de promovare, instrumentalizare, revizuire sau ocultare a naturii criminale a regimului comunist”.

„Subliniez faptul că scopul nostru nu este să instituim delictul de opinie sau să facem poliţie intelectuală, ci să înţelegem şi mai ales să oferim instrumente şi argumente educaţionale, care pot fi folosite într-un demers mai larg de cunoaştere profundă a crimelor comunismului. Intenţia IICCMER nu este aceea de a inventa presupuşi 'duşmani ai democraţiei', ci de a înţelege de unde vin şi cum se manifestă pericolele la adresa acesteia", declară Prof.univ.dr. Daniel Şandru, preşedintele executiv al IICCMER.

Raport anual

Potrivit acestuia, aşa cum a arătat experienţa unor ţări ca Rusia şi Belarus, divertismentul a fost şi încă reprezintă unul dintre cele mai viguroase filoane de inducere a unei false memorii istorice pozitive cu privire la comunism. „Un astfel de proiect nu poate fi unul de 'condamnare' a comunismului, căci IICCMER nu are astfel de atribuţii şi nici instrumente ca atare. Ceea ce face IICCMER este să ofere argumente şi temeiuri pentru a nu uita niciodată faptul că regimul comunism a produs efecte criminale pe tot parcursul existenţei sale", a adăugat preşedintele executiv al IICCMER. 

Rezultatele monitorizării vor fi publicate sub forma unui raport anual, al cărui conţinut este menit să stea la baza unor instrumente educaţionale adresate în principal elevilor din ciclul liceal de învăţământ şi nu numai.

De la începutul anilor 1970 şi până la moartea sa din decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu a fost subiectul celui mai puternic cult al personalităţii creat în jurul unui preşedinte de ţară europeană. Chiar și după ani de zile de la moartea dictatorului, românii nostalgici după chipul sau cel puțin după perioada în care Nicolae Ceaușescu se afla în viață, se adună an de an la mormântul fostului lider comunist pentru a celebra ziua sa de naștere.