Bani sunt, minte nu e

Marti, Comisia Europeana si-a dat acceptul pentru finantarea in cadrul programului SAPARD a Republicii Cehe si a Slovaciei prin acordarea sumelor de 22,4 milioane dolari si, respectiv, 18,6 milioane

Marti, Comisia Europeana si-a dat acceptul pentru finantarea in cadrul programului SAPARD a Republicii Cehe si a Slovaciei prin acordarea sumelor de 22,4 milioane dolari si, respectiv, 18,6 milioane dolari. Se ridica astfel la 7 numarul tarilor candidate la Uniunea Europeana in care au fost acreditate agentiile pentru programele de agricultura. In randul statelor aspirante la statutul de membru al Uniunii Europene, Romania isi respecta vocatia de a se situa permanent si in orice domeniu in plutonul codasilor. Ne indoim ca autoritatile noastre au vreo tresarire cand vad ca altii sunt capabili sa beneficieze de banii comunitari, in vreme ce Romania a ramas in afara discutiei la calificarea pentru a utiliza fondurile SAPARD. Abia ieri, Guvernul a anuntat ca, incepand cu 7 mai, se lanseaza procesul de elaborare, depunere si evaluare a proiectelor pentru acest program. De doi ani, Uniunea Europeana se cazneste sa toarne in traista gaurita a autoritatilor de la Bucuresti 750 de milioane de euro, bani nerambursabili, in cadrul Programului Special de Preaderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Pentru una ca asta, Comisia Europeana n-a cerut celor responsabili luna de pe cer, ci doar sa puna in functiune o structura capabila sa gestioneze banii comunitari, generic cunoscuta sub numele de Agentia SAPARD. In primul rand, este vorba de a pune la punct niste birouri cu scaune si tot ce mai trebuie. In sfarsit, anul acesta, la cateva luni bune de cand premierul Adrian Nastase a taiat panglica inaugurala la sediul central din strada Negustori, pentru gasirea caruia secretarul general Serban Mihailescu "si-a dedicat 15 la suta din timpul sau de munca", sunt gata si cele 8 puncte teritoriale. Clementa reprezentantilor Uniunii Europene fata de ritmul incredibil de lent in care intelegem sa ne miscam s-a manifestat prin faptul ca, in loc sa ne taie macaroana, ne-au pus banii deoparte, pana in decembrie 2003, perioada in care se spera ca ne vom invrednici sa-i luam. Pana acum s-au strans peste 300 de milioane euro care zac nefolositi, Romania aflandu-se printre "beneficiarii" mari ai programului, cu o alocatie anuala de 153 de milioane euro. Fondurile din SAPARD ar urma sa fie utilizate pentru ca in momentul aderarii la Uniunea Europeana agricultura romaneasca, unde se afla ocupata peste 40 la suta din forta de munca, sa fie adaptata politicii comunitare in domeniu. Ca atare, orice intarziere in aplicarea lui, unul dintre cele trei instrumente de preaderare, ne indeparteaza de termenul aderarii cu drepturi depline in clubul european, se spera acum, 2007. De altfel, chiar premierul afirma zilele trecute la Geneva ca agricultura este, fara doar si poate, cea mai mare problema in procesul de aderare. Situatia de fapt ne pune in fata unui paradox, care nu poate fi explicat decat fie prin indolenta, fie prin prostie. Si iata de ce. Sa luam ca exemplu valoarea ultimului Acord Stand-by incheiat de Guvern cu Fondul Monetar International. Pentru o suma comparabila si purtatoare de dobanda - 300 milioane DST - s-au purtat negocieri cu sufletul la gura, basca scrisori suplimentare de intentie si tot tacamul. Nu spunem ca nu e bine ca s-a reusit, dar pentru chestia asta au facut oamenii infarct in fata tabelelor de intretinere. Toate nenorocirile care inseamna costul social al reformei, de la scumpirea curentului la cresterea pretului la carburanti, la actualele debransari de la apa calda, si am putea continua, se intampla ca o consecinta directa a acestui acord de imprumut. Sa mai amintim aici si de viitoarele scumpiri ale energiei termice, de efectele suspendarii facilitatilor la plata TVA, de disponibilizarile de personal din administratie si sectorul de stat. In fine, pentru a duce la indeplinire prevederile de reforma din acord, vom trai vremuri grele. In schimb, banii din SAPARD care, repetam, zac nefolositi ar fi trebuit utilizati pentru proiecte vizand accesul pe piata si competitivitatea produselor agricole, ameliorarea infrastructurii rurale, dezvoltarea economiei rurale, numai lucruri "de bine", ca sa spunem asa. Pentru accesarea celor 300 de milioane de euro, autoritatile au stiut pas cu pas ce trebuie facut, insa, evident, ceva n-a mers. In prima faza, a fost vorba de circul balcanic dintre taranistul Ioan Muresan si pedistul Petre Roman pe tema gestionarii SAPARD, de nu se mai intelegea daca este vorba de un program de preaderare sau despre un os de ros. Ulterior s-a mai pierdut un an pentru gasirea unui sediu. Acum, groaza cea mare este ca, in momentul, se pare apropiat, al acreditarii Agentiei, se vor pravali peste noi 300 de milioane de euro, pe care nu-i vom putea cheltui, pentru ca, evident, ar mai fi nevoie si de niste proiecte eligibile, in conformitate cu exigentele impuse de standardele europene. Odiseea Agentiei SAPARD ridica mari semne de intrebare asupra capacitatii Romaniei de a gestiona fondurile structurale ale Uniunii Europene, si unul dintre acestea ar fi: ce naiba mai cautam acolo?