Al-Qaida ataca puntile

Razboiul impotriva terorismului merge rau. Un rau masurat in sute de militari morti si raniti pe campurile de lupta din Afganistan si Irak si in mii si mii de victime in randul civililor de tot felul

Razboiul impotriva terorismului merge rau. Un rau masurat in sute de militari morti si raniti pe campurile de lupta din Afganistan si Irak si in mii si mii de victime in randul civililor de tot felul pe aceleasi campuri de lupta sau in atentatele care au insangerat lumea intr-un ritm nemaiintalnit: din Bali si Riad si pana la Jakarta si Istanbul. Inceput dupa atacul criminal asupra Statelor Unite la 11 septembrie 2001, razboiul antiterorist se dovedeste, intr-adevar, un tip de conflict cu care lumea nu a fost obisnuita pana acum. Cu exceptia Israelului, care are o lunga si nefericita experienta in acest sens, restul lumii continua sa fie nepregatit in fata acestui flagel. Armatele uriase, avioanele si tehnologia sofisticata nu reusesc sa previna asasinarea fara discernamant a nevinovatilor. Ieri, la Istanbul, s-a mai consumat un episod sinistru. Consulatul britanic si banca HSBC au fost aruncate in aer cu masini-capcana. Sute de morti si raniti, intre care consulul britanic. Teroristii nu au tinut seama, asa cum s-a intamplat si in Arabia Saudita, ca vor arunca in aer nu doar occidentali, ci si musulmani. Atacul de la Istanbul vine la numai cinci zile dupa ce, in acelasi oras, doua sinagogi au fost aruncate in aer, rezultand alte zeci de victime. De la 11 septembrie incoace, Al-Qaida nu a mai apucat sa loveasca teritoriul Statelor Unite. A facut-o insa in Afganistan si Irak, unde americanii s-au prezentat ei insisi ca tinte. Au lovit in Asia de Sud-Est, dar si in Arabia Saudita, semnaland ca interesele occidentale nu sunt la adapost niciunde. Atacurile de la Istanbul au insa si o alta conotatie: Turcia reprezinta astazi cea mai solida punte intre Occident si Orient, intre lumea crestina si cea musulmana, si intre cea musulmana si cea iudaica, fiindca Turcia are relatii cu totul speciale cu Israelul. Turcia este exemplul faptului ca orientalii si occidentalii pot fi complementari, ca impreuna pot naste o civilizatie a viitorului. Turcia este un stat musulman, dar este si un stat laic, ce are multe valori comune cu cele occidentale: alegeri libere si corecte, o presa libera, o economie de piata functionala. Religia este libera si este o problema launtrica a cetateanului, nu este impusa si, cu atat mai putin, nu este aplicata de catre stat. Turcia este un aliat fidel al Statelor Unite, un membru de nadejde al NATO si chiar un candidat la Uniunea Europeana, chiar daca procesul va dura mai multe decenii. Desigur ca Turcia de astazi nu este chiar un stat occidental. Rolul armatei este covarsitor - aceasta este si garant al laicitatii statului -, drepturile minoritatilor nu sunt chiar un exemplu - semnificativa este situatia grea a minoritatii kurde. Dar, cu toate acestea, Turcia de astazi, cu civilizatia si cultura sa, este o putere regionala, tara care poate zadarnici una din ambitiile Al-Qaida de a provoca o falie intre lumea crestina si cea musulmana. Al-Qaida incearca insa sa loveasca exact aceasta punte a civilizatiilor. Turcia are astazi problemele pe care le are orice natiune aflata intr-o dezvoltare economica sanatoasa. Turcii au construit case, autostrazi, statiuni de vacanta, fabrici ultramoderne, dar si lacasuri de cult si rugaciune. Spre deosebire de situatia altor popoare din regiune, unde familiile se imbratiseaza dimineata, la plecare, fiindca nu se stie cati se vor mai intoarce seara acasa, turcii privesc altfel catre viitor, cu incredere si fara teama. Atacurile fundamentalistilor incearca insa sa loveasca nu atat o sinagoga sau un consulat, cat aceasta incredere. Ei spera ca lovind astfel investitiile occidentale se vor retrage, tara va intra intr-o recesiune puternica, fapt care va naste tot mai multi adepti ai fundamentalismului, manati acolo de saracie si disperare. Din nefericire, nimic nu este mai las decat capitalul. Bursele occidentale au si reactionat dupa atacurile de la Istanbul. Cu siguranta, investitorii privati isi vor diminua afacerile. Exista, de altfel, un precedent in acest sens. Acum opt ani, Egiptul era pe cale sa devina si el o punte intre civilizatii. Fundamentalistii au ucis cu bestialitate turisti occidentali nevinovati aflati in vizita la piramide. De atunci, economia Egiptului rezista in primul rand datorita sprijinului financiar-politic acordat de Statele Unite. Probabil ca acelasi lucru se va intampla acum cu Turcia. Armata si serviciile turcesti isi pot face ordine la ele acasa. Dar fara sprijin economic acordat politic de Vest, Turcia nu va ramane o punte intre Orient si Occident. Probabil ca atentatele de la Istanbul provoaca o vie emotie si la Bucuresti. Multi romani au fost in Turcia dupa '89, si mai multi urmaresc campionatul de fotbal din Turcia. Apropierea geografica dintre cele doua capitale este semnificativa. Asa cum s-a dovedit, nimeni nu mai este in siguranta, nici turcii, nici bulgarii si nici romanii. Nici macar presedintele Bush nu s-a aflat in siguranta in Palatul Buckingham, asa cum a dovedit presa britanica. Osama bin Laden ameninta acum doi ani, cand a inceput campania din Afganistan: "Nici unul din aliatii SUA nu vor fi in siguranta". Este un risc pe care Romania si l-a asumat atunci, la fel ca si Turcia sau Marea Britanie, sau Germania, sau Franta. Este insa de acum evident ca, pentru a lupta eficient cu terorismul, solutiile nu sunt militare. E nevoie de decizii politice coerente asumate de intreaga lume, fiindca intreaga lume e amenintata de terorism. Poate ca unele din aceste decizii politice vor trebui implementate si cu forta. Totul este ca ele sa reprezinte un consens, sa ajunga sa stapaneasca si sa elimine terorismul ca forma de lupta etnica sau fundamentalist-religioasa impotriva actualei ordini internationale.