Starea de alertă epidemiologică – o epidemie cu altă pălărie. Cât va dura sezonul gripal

România a intrat în stare de alertă epidemiologică la finalul săptămânii trecute din cauza gripei. Asta după ce numărul de infecții respiratorii s-a dublat în ultimele trei săptămâni, iar decesele s-au triplat. Practic, starea de alertă epidemiologică este similară cu epidemia din anii trecuți.

România este în stare de alertă epidemiologică din cauza gripei - Foto Arhiva

Ministerul Sănătății a declarat stare de alertă epidemiologică din cauza gripei. Decizia a fost luată după ce, în ultimele trei săptămâni, numărul infecțiilor respiratorii înregistrate săptămânal s-a dublat la finalul lunii ianuarie, față de începutul anului, iar numărul deceselor s-a triplat, potrivit informațiilor publicate de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică. Instituția atrage atenția că avem cu un sfert mai multe îmbolnăviri săptămânal față de media din anii 2016-2023 și cu peste 35% mai multe cazuri față de perioada similară a anului trecut, mai exact 133.057 de cazuri de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) în săptămâna 22-28 ianuarie.

Cele mai multe cazuri au fost raportate în București – 1.301, Cluj – 1032 și Prahova – 582. În total au fost înregistrate 51 de decese.

Ce este alerta epidemiologică

În acest context, Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a transmis joi că România este în stare de alertă epidemiologică.

„Este vorba despre o a treia săptămână de creştere consecutivă, peste nivelul mediu, înregistrat în ultimii cinci ani. Se numeşte săptămână epidemică“, a afirmat ministrul Sănătății.

Ministrul Sănătății consideră că vârful îmbolnăvirilor va fi atins săptămâna aceasta sau următoarea, iar pentru a preveni îmbolnăvirea se recomandă: evitarea aglomerațiilor, purtarea măștii de protecție pentru persoanele cu simptome, igiena mâinilor, izolarea la domiciliu pentru cei bolnavi.

Ultima dată când a fost declarată epidemie de gripă în România a fost acum patru ani, în 2020, după ce s-au înregistrat peste 7.000 de cazuri de gripă într-o săptămână. Acum, au fost raportate peste 9.000 de cazuri de gripă, în perioada 22-28 ianuarie, și de aceea a fost anunțată starea de alertă epidemiologică. Practic, starea de alertă epidemiologică de anul acesta este epidemia de gripă din anii trecuți.

„Situația aceasta de alertă epidemiologică datorată gripei este similară cu declararea epidemiei în urmă cu patru ani, nu e niciun fel de diferență. Avem măsuri clare pentru spitale, iar managerii spitalelor trebuie să aplice acele măsuri în ceea ce privește utilizarea echipamentului de protecţie, inclusiv mască atât pentru personalul medical, cât şi pentru cei care vin în contact cu pacienţii, (…) să asigure stocuri de materiale sanitare, de dezinfectanţi, de medicaţie antivirală. Dar, în rest, pentru populaţie, pentru angajatori, pentru unităţile de învăţământ, sunt recomandări. Totdeauna a fost exact aceeaşi situaţie. Problema a fost că în 2020 a apărut o lege generată de pandemie, Legea 136/2020, care, dacă am declara epidemie, ar impune anumite măsuri obligatorii cum ar putea să fie carantina sau izolarea“, a explicat Alexandru Rafila.

Astfel, în unitățile sanitare vor fi limitate orele de vizită ale pacienților internați, se va realiza zilnic triajul epidemiologic pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar, se va purta echipament de protecție format din mască, mănuşi, halat, de către personalul medical şi alte persoane care intră în contact cu pacienţii.

Angajații din toate sectoarele de activitate ar trebui să evite aglomerările în spaţiile de lucru, să se izoleze la domiciliu dacă au simptome de infecție respiratorie și să se vaccineze antigripal. Pe de altă parte, există măsuri generale și pentru populație, pentru limitarea numărului de îmbolnăviri: consultarea medicului de familie la apariţia simptomelor respiratorii, izolarea la domiciliu; pentru persoanele care prezintă simptomatologie respiratorie se recomandă purtarea măştii de protecţie dacă trebuie să se deplaseze în comunitate; respectarea etichetei tusei şi strănutului, utilizarea de batiste de unică folosinţă; menţinerea unei igiene adecvate a mâinilor, în vederea reducerii răspândirii virusului; evitarea aglomeraţiilor, aerisirea spaţiilor închise şi purtarea măştii de protecţie; continuarea vaccinării antigripale.

Gripa în școli

Alexandru Rafila îi sfătuia pe părinții care „au copii bolnavi, care strănută, au febră, simptomatologie specifică virozelor“ să îi țină acasă, de asemenea recomanda să fie făcut zilnic triaj în școli.

Potrivit instrucțiunilor Ministerului Sănătății, Direcțiile de Sănătate Publică ar trebui să colaboreze cu inspectoratele școlare pentru a fi introduse în școli următoarele măsuri de prevenire: realizarea triajului zilnic în colectivitățile şcolare; informarea părinților sau aparținătorilor legali privind semnele şi simptomele infecţiilor respiratorii; asigurarea materialelor necesare pentru dezinfecția periodică a mâinilor şi suprafețelor; aerisirea periodică a încăperilor; respectarea etichetei tusei şi strănutului, utilizarea de batiste de unică folosință.

Cât va dura sezonul gripal

Medicul Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, estimează că mai avem „între 3 și 6 săptămâni“ până la sfârșitul sezonului gripal.

„Cât va dura manifestarea gripei în acest sezon epidemic? Din moment ce conform declarațiilor făcute de oficiali înregistrăm a 3-a săptămână consecutivă de depășire a pragului epidemic, putem avea în vedere faptul că o manifestare de acest gen a gripei durează între 6 și 9 săptămâni! Deci de acum încolo și până la final mai trebuie să treacă un interval de timp cuprins între 3 și 6 săptămâni! Este singura proiecție corectă și tot ce se poate spune în acest moment! Restul sunt opinii!“, a transmis epidemiologul.

Cum să ne ferim de gripă :

- vaccinare antigripală;

- evitarea aglomerărilor umane;

- masca de protecție.

- evitarea contactului cu persoanele care prezintă simptome de infecție respiratorie;

- spălatul frecvent pe mâini sau folosirea dezinfectantului;

- tuse, strănut – în șervețel sau în pliul cotului și dezinfectarea mâinilor.

Simptome gripă, răceală, virusul sincițial respirator, COVID-19

Simptomele gripei: Febră cu valori crescute (> 38,5-39° C) cu durata de 3-5 zile, frison, cefalee și dureri de gat, tuse persistentă, dureri musculare persistente și dureri articulare, astenie fizică. Simptomele debutează brusc și durează 7-10 zile.

Simptomele infecției cu virusul sincițial respirator (VSR) sunt: tuse, secreții nazale, febră, respirație șuierătoare, respirație rapidă, apnee la sugari (pauze în respirație). Simptomele durează aproximativ două săptămâni.

Simptomele răcelii comune: nas înfundat, secreții nazale abundente, tuse sporadică, dureri în gât, subfebrilitate (până la 38° C) sau febră moderată, evoluție autolimitată. Simptomele debutează progresiv și durează cel mult 5-7 zile.

Simptome COVID-19: febră, tuse, oboseală, dificultăți de respirație, dureri în gât, răgușeală, vărsături, diaree, pierderea gustului sau a mirosului, dureri de cap.