Medicul Mihai Craiu, avertisment pentru părinți: Faimosul „roșu în gât“ nu se tratează cu antibiotice

0
Publicat:

Pe timp de vară, foarte mulți copii ajung în cabinetele de pediatrie cu „roșu în gât”. Această afecțiune reprezintă, probabil, cea mai frecventă cauză de prescripție inutilă de antibiotice în țara noastră, atrage atenția conf.dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru la Institutul pentru Ocrotirea Mamei și a Copilului „Alessandrescu-Russescu” din București.

Foarte mulți copii ajung în cabinetele de pediatrie cu „roșu în gât” FOTO Shutterstock
Foarte mulți copii ajung în cabinetele de pediatrie cu „roșu în gât” FOTO Shutterstock

Teoretic, explică medicul pe pagina de Facebook a Spitalului virtual pentru copii, că „un copil cu febră și roșu în gât“, dacă are vezicule sau afte de mucoasă, are mai degrabă o boală virală, chiar dacă există ceva depozite pe amigdale. Se numește herpangină și trece fără antibiotice. Doar cu antitermice, analgezice locale și hidratare bună”, explică pediatrul.

Înghețata nu provoacă ”roșu în gât”

Dr. Evelina Frunză, medic primar pediatru, dă mai multe detalii: „Roșu în gât” apare în urma unor infecții virale sau bacteriene. Contrar multor păreri, înghețata și băuturile reci nu provoacă „roșu în gât”, dimpotrivă, ajută la calmarea durerilor.

Medical vorbind, adaugă dr. Frunză, afecțiunea poartă denumirea de faringită acută, afecțiune produsă în marea majoritate a cazurilor de infecții virale (70%): „Atunci când copilul are o serie de simptome precum febră, tuse, nas înfundat, strănut, dureri de gât, cel mai frecvent este vorba de o infecție virală. În aceste cazuri, nu sunt necesare analize de laborator, diagnosticul este pus de medic în urma consultului clinic. Durata bolii este de aproximativ 5-7 zile și tratamentul este simptomatic”.

Dintre cauzele bacteriene – restul de 30% –, cea mai frecventă este faringita streptococică. „Aceasta apare de obicei la copilul peste 3 ani. Când pe tabloul clinic apar febra înaltă, dureri de gât intense (odinofagie), stare generală modificată, fără alte simptome (tuse, strănut, rinoree), cel mai probabil vorbim de o infecție bacteriană. În cazul infecțiilor bacteriene poate fi necesară efectuarea analizelor de laborator (test rapid antigen/exudat faringian), acestea fiind recomandate de medicul pediatru în urma consultului medical”, mai spune dr. Evelina Frunză.

În ce constă tratamentul corect

Potrivit dr. Frunză, tratamentul este diferit, în funcție de cauză: „Când vorbim despre o infecție virală, tratamentul este simptomatic – antitermice, analgezice, antiinflamatoare locale –, nefiind necesară administrarea de antibiotic. De asemenea, hidratarea corespunzătoare a copilului, odihna, umidificarea aerului sunt alte măsuri de îngrijire necesare. În cazul faringitei streptococice, tratamentul antibiotic este necesar. Acesta va fi prescris de medic în doze corespunzătoare, în funcție de greutatea copilului, pentru o anumită perioadă de timp, necesară vindecării infecției și pentru a preveni de asemenea eventualele complicații ale acesteia”, conchide medicul.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite