Criza foștilor coasigurați: ce pot face românii rămași fără asigurare ca să evite Urgențele
0Peste 600.000 de români au rămas fără asigurare de sănătate după ce a fost eliminată calitatea de coasigurat. În județele sărace, numărul acestora este semnificativ. În acest context, Unitățile de Primire a Urgențelor sunt sufocate de pacienți.
Măsurile de austeritate luate de Guvern de la începutul toamnei, mai ales în privința asigurărilor de sănătate au efecte nedorite mai ales în județele sărace ale României, acolo unde numărul coasiguraților era destul de mare. În acest context, fără asigurare de sănătate, pentru a primi îngrijiri medicale tot mai mulți oameni ajung direct la Urgențe. Un bun exemplu este județul Botoșani, unul dintre cele mai sărace, cel puțin statistic, din România. Directorul spitalului dar și personalul de la Unitatea de Primire a Urgențelor spun că numărul pacienților a crescut simțitor după ce Guvernul a eliminat calitatea de coasigurat, iar acest lucru poate duce la o epuizare a angajaților.
Județul casnicilor și zeci de mii de oameni fără asigurare medicală
Prin Legea nr. 141/2025 s-a eliminat, în România, statutul de coasigurat. Este vorba în principal de soț, soție, părinți fără venituri care beneficiau de asigurare de sănătate prin intermediul acelui membru al familiei care lucra și plătea asigurări de sănătate. Măsura a fost luată pentru a nu mai exista asigurați fără contribuție la sistemul public de sănătate. În județele sărace acești coasigurați sunt destul de numeroși. În județul Botoșani, de exemplu, erau 13.900 de coasigurați. Dintre aceștia aproape 12.000 au rămas fără asigurare de sănătate de la 1 septembrie.
„La nivelul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Botoșani, la 31 iulie 2025 erau înregistrați un număr de 13.900 de persoane în categoria de coasigurat. Ca urmare a modificărilor legislative au ieșit din această categorie aproximativ 11.800 de persoane”, precizează Alina Mustiață, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Botoșani.
Și asta în condițiile în care, în județul Botoșani peste 36.000 de persoane sunt declarate casnice. În concluzie numărul neasiguraților în acest moment, la nivelul județului este destul de mare. Mulți dintre foștii coasigurați erau femei casnice. „Cunosc un angajat care are trei copii. Soția este gravidă cu al patrulea. Ea nu a mers la muncă că avea grijă de cei mici. Cine să aibă grijă de ei? El merge și muncește. Acum ea nu mai are asiguare”, mărturisește un botoșănean.
Urgențele luate cu asalt de neasigurați
O parte a celor rămași fără asigurare, pentru că nu mai pot beneficia de un consult la medicul de familie și nu sunt dispuși să plătească contribuția la CASS se duc direct la Urgențe când au orice fel de problemă de sănătate. În acest fel primesc consult gratuit, analize medicale, investigații și chiar și rețetă. Directorul Spitalului Județean „Mavromati” Botoșani, spune că numărul pacienților de la Unitatea de Primire a Urgențelor a crescut simțitor de la 1 septembrie. Mai precis, este vorba și de câte 80 de pacienți, în plus, pe zi.
„Era de așteptat ca lipsa calității de asigurat, sau mai bine zis de coasigurat să ducă la o creștere destul de importantă a prezentărilor la UPU. Dacă înainte erau 200 de pacienți pe zi , acum sunt 250-280 de prezentări pe zi. Undeva la 50-80 de prezentări, în plus, pe zi, față de perioada anterioară”, a precizat Corneliu Prepeliță, directorul Spitalului Județean.
Această situație este confirmată și de medicul șef de la Unitatea de Primiri a Urgențelor de la „Mavromati”. Riscul este ca personalul medical să fie suprasolicitat.
„Serviciul de Urgență are un număr semnificativ de prezentări depășind 200 ca medie pe 24 de ore. Este foarte adevărat ca această strategie a domnului ministru nu este una care avantajează serviciul de urgență pentru că noi nu facem diferența între asigurați și coasigurați sau neasigurați. Pentru noi pacienții care se prezintă în serviciul de urgență sunt evaluați, li se atribuie un cod de culoare și sunt examinați de corpul medical vizavi de timpii aferenți codului de culoare și tratați. O parte dintre ei rămân internați în spital, iar o parte, cea mai mare, spunem noi, merge cu tratament către domiciliu. Cum afectează corpul medical? Evident printr-o suprasolicitare și o oboseală care a ajunge la stadiul de cronic. Încercăm să gestionăm cât mai bine această situație ca pacienții să nu aștepte prea mult, să nu prelungim acești timpi de așteptare”, precizează medicul șef UPU, Ramona Guraliuc.
Ce au de făcut oamenii care nu mai sunt coasigurați
Specialiștii de la Casele Județene de Asigurări spun că există diferite alternative pentru cei care au rămas fără calitatea de coasigurat. Mai ales cei care pot dovedi că sunt bolnavi cronici, incluși în programele naționale de sănătate. O variantă o reprezintă venitul minim de incluziune.
„Cei care nu au nicio formă de asigurare dacă sunt bolnavi cronici, dacă sunt incluși în program național de sănătate pot veni cu o adeverință de la medicul curant și sunt înregistrați cu această calitate de asigurat și beneficiază de servicii medicale atât din cadrul programului național de sănătate cât și pentru toate celelalte boli până la 31 decembrie 2025. Începând cu 1 ianuarie 2026 se va vedea ce prevederi legale vor fi aplicabile în această situație. Deasemenea aceste persoane pot beneficia dacă se încadrează la un venit minim de incluziune. Iar pentru această persoane plătitorul de venit reține contribuția de asigurări de sănătate la sursă. În această situație persoanele dobândesc calitatea de asigurat. Însă aceste persoane se pot asigura cu plată prezentându-se la ANAF. Acolo vor depune o declarație și vor achita contribuția de asigurări de sănătate”, precizează Alina Mustiață.
Se încarcă comentariile...
