Riscăm apariţia unor noi variante ale virusului SARS-CoV-2 potenţial mai mortale

0
0

Experții în sănătate publică atrag atenția că deși 90% din populație a dobândit o anumită formă de imunitate în fața virusului SARS-CoV-2, relaxarea strategiilor de combatere a pandemiei creează condițiile ideale pentru apariția unei tulpini mai mortale decât am avut până acum.

Foto: Shutterstock
Foto: Shutterstock

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că relaxarea strategiilor de combatere a pandemiei COVID-19 creează condiţiile ideale pentru apariţia unor noi variante ale coronavirusului SARS-CoV-2 potenţial mai mortale. Asta chiar dacă circa 90% din populație a dobândit o formă de imunitate.

„OMS estimează că cel puţin 90% din populaţia mondială are la ora actuală o anumită formă de imunitate în faţa virusului SARS-CoV-2, datorită unei infectări anterioare sau a vaccinării. Scăderea vigilenţei lasă uşa deschisă apariţiei unei noi variante susceptibile să se răspândească rapid şi să înlocuiască varianta Omicron, dominantă în prezent”, a explicat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Varianta Omicron a coronavirusului SARS-CoV-2 s-a răspândit în lumea întreagă, dovedindu-se mai contagioasă decât predecesoarea sa, Delta, chiar dacă a provocat relativ mai puţine decese.

Cele mai răspândite mituri

În acest context, Simon Nicholas Williams, virusolog, și Stephen Griffin, cercetător în domeniul sănătății publice, au publicat un articol în The Conversation, în care desființează cele mai răspândite mituri despre SARS-CoV-2.

1. Virusul devine mai blând

Auzim tot mai des că SARS-CoV-2 (virusul care provoacă COVID-19) devine pe zi ce trece mai blând. Total fals, atrag atenția experții în domeniu.

Este adevărat că variantele anterioare Omicron (BA.1 și BA.2) aveau mai puține șanse decât Delta să provoace boli grave, în mare parte pentru că infectau căile respiratorii superioare și nu pe cele inferioare pentru a îmbolnăvi plămânii la fel de agresiv ca Delta. Dar, de cât de grav ne îmbolnăvim depinde 100% de imunitatea noastră, explică Simon Nicholas Williams și Stephen Griffin. Ei dau exemplu Hong Kongul când a fost lovit de o epidemie devastatoare în primăvara acestui an, după ce Omicron BA.2 a lovit pe o acoperire vaccinală slabă. În plus, cei doi subliniază faptul că subvariantele continuă să scape imunității anticorpilor, iar cele mai noi (cum ar fi BA.5) afectează și căile respiratorii inferioare. Acest lucru, împreună cu alți factori, a crescut riscul de spitalizare a persoanelor infectate cu Omicron BA.5 în comparație cu BA.2.

2. COVID-19 afectează persoanele în vârstă și vulnerabile

Un motiv frecvent pentru care oamenii nu se vaccinează este percepția de tipul: „Eu nu mă voi infecta”, mai atrag atenția specialiștii. Din nou, prevalența ridicată crește riscuri individuale mai mici, spun Williams și Griffin.

În cazul persoanelor mai tinere, chiar și o infecție ușoară poate duce la o îmbolnăvire cu COVID pe termen lung, care afectează până la unul din cinci adulți cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani. Experții susțin că acest mit este deosebit de problematic în ceea ce privește copiii, deoarece se spune că ei sunt mult mai puțin predispuși la o îmbolnăvire severă cu COVID decât adulții.

Totuși, dintre bolile infecțioase pediatrice, COVID este o cauză semnificativă de deces, subliniază specialiștii. „De asemenea, și copiii pot dezvolta o formă COVID de lungă durată”, mai precizează ei.

3. Spălatul pe mâini este suficient

SARS-CoV-2 se răspândește prin intermediul unor particule minuscule de umezeală suspendate în aer, numite aerosoli. Picăturile (de exemplu, în urma strănutului) și obiectele contaminate de respectivele picături joacă un rol, dar nu reprezintă principala cale de răspândire. Ca atare, ventilația și măștile sunt esențiale pentru a reduce transmiterea COVID. Dar spălarea mâinilor și igienizarea au fost măsuri anti-COVID mai populare.

„Un fenomen psihologic cunoscut sub numele de «efect de întâietate» descrie situația în care oamenii sunt mai mult influențați de primele lucruri pe care le experimentează și rețin aceste concepte”, arată experții. Astfel, se pare că accentul pus la început pe picături și obiecte contaminate a rămas în mintea oamenilor, chiar și după ce s-a aflat că SARS-CoV-2 se transmite prin aer.

„Igiena mâinilor este importantă pentru reducerea transmiterii altor boli, dar nu este suficientă în cazul virusurilor transmise prin aer”, mai notează cei doi.

4. Măștile nu funcționează

Ba da! Măștile de față funcționează prin protejarea purtătorului și a celorlalți. Dar, ca în cazul tuturor strategiilor de atenuare, rata de prevenție nu este niciodată 100%. Măștile funcționează cel mai bine alături de alte măsuri și trebuie purtate în mod corespunzător.

5. Vaccinurile nu reduc transmiterea virusului

Experții reamintesc că Delta a provocat infecții de debut notabile la persoanele care fuseseră vaccinate, iar riscul de reinfectare este acum frecvent în cazul Omicron. Asta se întâmplă din cauza evoluției mutațiilor care au provocat o evaziune a anticorpilor în cadrul proteinei spike a SARS-CoV-2, împreună cu diminuarea naturală a anticorpilor.

„Cercetările arată în mod constant că vaccinarea reduce transmiterea omicronului, precum și cât de severă poate fi forma bolii. Studiile arată că, deși nu total imune, persoanele vaccinate cu infecții de debut sunt mai puțin susceptibile de a transmite virusul altora”, subliniază aceștia.

Sănătate


Ultimele știri
Cele mai citite