De ce sunt 20 de grade Celsius în ianuarie. „Asistăm la o cursă infernală de creștere a temperaturilor”

Specialiștii în meteorologie atrag atenția că ne aflăm într-o criză climatică, deoarece încălzirea vremii este un fenomen care se accelerează, iar acest lucru cere o reacție imediată din partea noastră, altfel consecințele vor fi deosebit de grave.

Persoane se plimbă în IOR într-o zi în care temperatura a depășit media perioadei FOTO Inquam

Potrivit datelor oficiale date publicității de Ministerul Mediului, anul 2022 a fost al treilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România, temperatura medie anuală fiind de 11,77^oC, cu o abatere termică de 1,55^oC faţă de media perioadei 1981-2010. Toate acestea îi fac pe climatologi să avertizeze că „trăim deja schimbarea climei”.

Cei mai călduroşi 5 ani din perioada 1900-2022 sunt: 2019, 2020, 2022, 2015 şi 2007, iar intervalul 2012-2022 reprezintă perioada de 11 ani consecutivi cea mai călduroasă, fapt care confirmă în mod evident tendinţa de creştere a temperaturii aerului şi în ţara noastră, a comunicat Ministerul Mediului.

În plus, anul 2022 a înregistrat în 9 luni abateri termice lunare pozitive, cele mai mari, în ordine descrescătoare, fiind în lunile februarie şi decembrie/+3,1^oC, urmate de noiembrie / +2,6^oC, august/ +2,0^oC, iunie/ +1,8^oC, iulie/ +1,7^oC, octombrie/ +1,6^oC, ianuarie/ +1,3^oC şi mai/ +0,4^oC. Decembrie 2022 a fost a treia cea mai călduroasă lună decembrie din 1961 şi până în prezent.

„În vara 2022 a fost emis cel de-al doilea cel mai timpuriu cod roşu de caniculă în ţara noastră, în intervalul 30 iunie-1 iulie, pentru zonele joase din judeţele Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureş şi Bistriţa Năsăud din vestul și nord-vestul ţării. Cea mai mare valoare a temperaturii maxime a aerului a fost de 39,8^oC şi s-a înregistrat la Săcuieni (jud. Bihor) în data de 1 iulie 2022. La Bucureşti, cea mai mare valoare a fost de 36,2^oC şi s-a înregistrat în data de 30 iunie 2022 la staţia meteo Bucureşti-Filaret. De asemenea, în data de 30 iulie 2022, a fost emis primul cod roşu de instabilitate atmosferică accentuată şi vânt puternic, valabil pentru orele 15:00-20:00, pentru 4 judeţe din vestul ţării: Caraş-Severin, Timiş, Arad şi Bihor”, a mai transmis Ministerul Mediului.

Seceta și fenomenele extreme

Mai mult, perioada 1991-2020, considerată perioadă climatică actuală de referinţă conform recomandărilor Organizaţiei Meteorologice Mondiale, înregistrează o creştere cu 0,5^oC la nivelul temperaturii medii multianuale anuale a aerului în România, faţă de perioada anterioară 1981-2010.

Totodată, seceta pedologică din anul agricol 2021-2022 a fost de lungă durată, în accentuare de la o lună la alta şi în extindere progresivă în toate zonele agricole din România. În fine, în anul 2022 s-au emis în total 130 de alerte meteo generale, din care 5 de cod roşu. Avertizările nowcasting au fost într-un număr total de 2.997, din care 95 de cod roşu. Statistica alertelor meteorologice din perioada 2017-2022 pune în evidenţă intensitatea, frecvenţa şi extinderea ariei fenomenelor meteorologice periculoase cu impact asupra activităţii socio-economice, mai arată datele Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Schimbarea climatică se accelerează

Climatologul Roxana Bojariu, șefa secției de specialitate din ANM, spune că anul 2022 a fost un an cu temperaturi extreme nu numai la noi, ci în toată lumea. „La nivel european am avut al doilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice. Mai mult, am trecut prin fenomene extreme, secetă, furtuni, inundații. Toate acestea arată tendințele clare de schimbare climatică. Asistăm, practic, la o cursă infernală de creștere a temperaturilor. Drept urmare, înseamnă că, de fapt, suntem într-o criză climatică și vorbim de o urgență care cere de la noi un răspuns extrem de rapid. Schimbarea climei nu mai este o amenințare, este o realitate pe care o trăim. Mai grav este că această schimbare a climei nu este graduală, ci se accentuează în mod accelerat, iar încălzirea generală vine cu fenomene extreme într-un ritm din ce în ce mai mare”, explică Roxana Bojariu.

Aceasta a precizat și ce măsuri imediate trebuie să luăm. „În primul rând trebuie să reducem brusc emisiile de carbon pentru a reduce cât mai mult ritmul de creștere a temperaturilor. Apoi trebuie să luăm o serie de măsuri pentru a ne adapta la unele schimbări ireversibile. Și aici vorbim și de dezvoltarea sectorului de cercetare care acum este subfinanțat, pentru că de acolo pot veni soluții pentru o mai bună gestionare a energiei sau, mai important, a apei, că tot avem secetă din ce în ce mai des”, spune climatologul.