VIDEO Violenţa în şcoală, o tendinţă a ultimilor ani. Cum poate fi combătută?

VIDEO Violenţa în şcoală, o tendinţă a ultimilor ani. Cum poate fi combătută?

Violenţa de toate tipurile din şcolile româneşti a luat amploare în ultimii ani, numai dacă te uiţi pe portalurile cu conţinut video, gen  “youtube”. Zilnic apar filmuleţe cu fete şi băieţi care se bat în clasă sau în curtea şcolii şi profesorii care “corectează “ fizic greşelile elevilor. La acestea se adaugă “reglările de conturi” dintre bandele de cartier, care se petrec  în curtea şcolilor, sau caz

Potrivit unei analize realizate anul trecut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în colaborare cu Asociaţia Mondială de Psihiatrie şi Asociaţia Internaţională de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului, România se situa pe locul doi în lume la violenţa în şcoli. Studiul a arătat că aproape 70% din elevii români se duc la ore cu teama unei violenţe sau a unui act neprietenos din partea colegilor de şcoală.

Cum se manifestă violenţa?

Violenţa între elevi este de multe feluri. În cele mai multe cazuri se manifestă prin injurii, vulgarităţi, ameninţări, intimidări. Forma extremă a violenţei este bătaia, care este întâlnită în ultimii ani în destul de multe cazuri. Conflictele începute în clasă se rezolvă de multe ori în curtea şcolii sau în afara ei.



Cauzele violenţei şcolare în rândul elevilor

Potrivit studiilor efectuate de Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională al Municipiului Bucureşti, violenţa în şcoli este determinată de nerespectarea programului şcolar de către unii elevi, nivelul scăzut de educaţie sau influenţa negativă a grupului de prieteni.

Psihologul şcolar Mihaela Onacea spune că violenţa sau comportamentul violent este determinat de mai mulţi factori. “Factorii cei mai frecvenţi care determină violenţa sunt o combinaţie între un anumit profil de personalitate al elevului (impulsivitate, căutarea de senzaţii, imagine de sine negativă, opoziţionism) activat de factori contextuali (gaşca de prieteni, schimbarea mediului) sau de cei familiali ( mediu conflictual, părinţi care nu reuşesc să aibă autoritate asupra copilului)”.

Un psiholog la 800 de elevi

Potrivit normelor ministerului Educaţiei, un consilier psihologic şcolar are în grijă 800 de elevi. Mihaela Oancea, psiholog de 5 ani la un liceu bucureştean spune că există o deficineţă mare de consilieri. “Legea prevede un consilier la 800 de elevi, dar reţeaua este acoperită în ţară în proporţie de numai 25%, iar în Bucureşti de 50%”.

Şi în cazul în care există psiholog la şcoală, acesta poate să aibă cu mult mai mult de 800 de copii. “Liceul la care sunt eu are 1.500 de elevi, iar solicitările depăşesc posibilităţile mele umane. La câţi elevi sunt ar fi fost nevoie de doi consilieri şi din această cauză intervin doar în cazurile grave, rămân doarcazurile care se duc singure pe picioare”, afirmă Mihaela Oancea.

Ea mai spune că de multe ori psihologul şcolar trebuie să facă şi pe asistentul social. “Am avut cazuri în care am făcut eforturi ca să strângem bani pentru ca unii copii să nu renunţe la şcoală din cauza condiţiilor financiare. Altele în care refuzau să mai vină, mergeam la ei şi încercam să îi conving să revină”.

Violenţa, la modă

Mihaela Oancea afirmă că violenţa a devenit aproape o obişnuinţă. “Din păcate este la modă, am văzut o serie de cazuri de violenţă, de la furt până la o bătaie mai puternică, în care au intervenit forţele de ordine. Rezultatele au fost pedepse şi exmatriculări”. Ea este de părere că manifesările acestea puternice, atât la fete cât şi la băieţi, imită de multe ori mesajele din mass media. La aceasta se adaugă nivelul precar de educaţie şi faptul că “nu cunosc o altă modalitate de a răspunde provocărilor decât prin a da cu pumnii sau picioarele”.



Găştile de cartier, un fenomen la care şcoala nu face faţă

În ultimii ani au existat o serie de “reglări de conturi” în curtea şcolilor în care actorii principali erau găştile de cartier. “Fenomenul găştilor de cartier care vin în şcoală este destul de greu de combătut. Ei au nişte probleme cu care vin în liceu. Şi le discută undeva în afara liceului şi îşi găsesc teritoriul de dispută în incinta sau în sfera unităţilor şcolare. Chiar dacă există firmă de pază, ştiu să fenteze. Ei iau însemnele liceului şi intră. Este destul de greu să îi identifici, mai ales în unităţile şcolare cu mulţi elevi care nu au foarte mulţi paznici”, spune Mihaela Oancea.

Violenţa în rândul fetelor

O mare parte a filmuleţelor care circulă pe internet sunt reprezentate de bătăi între fete, care de multe ori nu sunt simple “păruieli”. “Violenţă verbală între fete a existat dintotdeauna, dar acum parcă s-a depăşit nivelul. Aceasta crescut foarte mult, nu se mai reacţionează la ea decât trecându-se la o formă mai avansată de violenţă, decât cea fizică”.



Şcoala, principala responsabilă în combaterea fenomenului

Reprezentanţii Ministerulului Educaţiei spun că responsabilitatea principală pentru combaterea fenomenului o au şcolile. “Plecând de la orele de dirigenţie şi terminând cu alte programe educative, şcolile pot să găsească soluţiile pentru a combate violenţa în interiorul unităţilor de învăţământ. Toată şcoala, începând de la director şi până la portar, este responsabilă pentru acest lucru”, afirmă Daniel Tomoni, consilier în cadrul Serviciului Relaţii Publice din cadrul Ministerului Educaţiei .

Pentru a preveni acest fenomen, ministerul a lansat la începutul anului un proiect în valoare de 5 milioane de euro, din bani proveniţi de la UE. Derulat pe o perioadă de trei ani, proiectul presupune implementarea unui sistem de monitorizare în timp real a cazurilor de violenţă în şcoli, formarea cadrelor didactice şi a directorilor de şcoli în privinţa combaterii şi prevenirii violenţei între elevi şi, de asemenea, educarea elevilor cu privire la gestionarea conflictelor de comunicare non-violentă.

Elevii din sectorul 3 al Capitalei, cei mai violenţi

Potrivit datelor Poliţiei Capitalei, în primele trei luni ale anului s-au înregistrat 106 evenimente violente, furturi, bătăi şi chiar o crimă în şcolile bucureştene, în care au fost implicaţi elevi. Aproape jumătate dintre incidente s-au petrecut în şcoli, restul în afara şcolilor, după ce elevii plecau de la ore.

Cu 33 de cazuri înregistrate de Poliţia Capitalei, sectorul 3 a fost desemnat cel mai violent, fiind urmat de sectorul 1 – 28 de cazuri, sectorul 4 – 20 de cazuri, sectorul 5 – 15 cazuri, sectoru 6 – 8 cazuri şi sectorul 2 - 2 cazuri.

Cel mai grav caz este al unei adolescente în vârstă de 15 ani care şi-a ucis mama cu o toporişcă din cauza unor teme şcolare.

Potrivit afirmaţiilor purtătorului de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Christian Ciocan, dintre cele 106 cazuri înregistrate în ultimele trei luni, 58 s-au petrecut în afara şcolii şi 48 în timpul orelor. “Cât sunt în şcoală, elevii pot fi controlaţi, pentru că paza din cele mai multe unităţi de învăţământ a fost întărită. Când ies din şcoală este mai greu să fie supravegheaţi, de aceea numărul violenţelor din afara şcolii, în care au fost implicaţi elevi, sunt mai numeroase“, a afirmat Ciocan.