Toni Greblă, trimis în judecată pentru trafic de influenţă
0
Fostul judecător al Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în dosarul în care este acuzat că a primit foloase necuvenite de la oameni de afaceri pentru a îşi exercita influenţa în beneficiul acestora.
Potrivit unul comunicat emis miercuri de DNA, Toni Greblă a fost trimis în judecată pentru trei infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracţional organizat şi pentru fals în declaraţii în formă continuată (13 acte materiale).
Ion Bîrcină, administrator al mai multor societăţi comerciale, a fost trimis în judecată pentru cumpărare de influenţă şi constituirea unui grup infracţional organizat.
Mihai Prunariu, administrare al unei societăţi comerciale, va ajunge în faţa magistraţilor sub acuzaţia de cumpărare de influenţă.
Gheorghe Grecu a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi spălare de bani, în timp ce Victor Dolghi, cetăţean din Republica Moldova, va fi judecat pentru constituirea unui grup infracţional organizat.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, în timp ce era senator în Parlamentul României (2010 – 2013) şi, ulterior, judecător la Curtea Constituţională (2013 – 2015), ar fi pretins şi primit de la afaceristul Ion Bîrcină , următoarele bunuri:
- în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 euro;
- în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648,11 lei;
- pe 2 noiembrie 2011, suma de 1.200 lei.
- în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973,34 lei.
În schimbul acestora, Greblă i-ar fi promis lui Bîrcină că va interveni şi va determina diferiţi funcţionari publici (din cadrul societăţilor şi companiilor naţionale cu capital de stat, ministere, autorităţi publice centrale şi locale) să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile de serviciu ale acestora, astfel încât firmele controlate de Bîrcină (cu interese în domenii de activitate diversă – energie, transport fier vechi ş.a.) să obţină contracte comerciale sau alt tip de facilităţi comerciale.
De asemenea, Greblă ar mai fi primit, în perioada 2008 - 2012 (punctual în legătură cu campaniile electorale din 2008 şi 2012), foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Bîrcină, în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de omul de afaceri.
Greblă ar fi cerut foloase şi în perioada în care era judecător CCR
În perioada 2009 - 2015, în calitate de senator (2008 – 2013) şi ulterior judecător de Curte Constituţională (decembrie 2013 - 2015), Toni Greblă ar pretins şi primit, direct şi indirect, de la omul de afaceri Mihai Prundianu mai multe foloase necuvenite în cuantum total de 481.276 de lei, din care: 360.269 de lei reprezentând investiţii în curs consemnate în lista activelor unei societăţi comerciale (un tractor cu remorcă şi marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 de struţi, materiale de tip tâmplărie PVC şi alte materiale de construcţie pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din judeţul Gorj), şi 121.007 lei reprezentând cheltuielile salariale pentru un număr de şase angajaţi în perioada 2011 - 2015, pe firma Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la ferma din Buduhala – Teleşti), mai spun procurorii.
În schimb, arată DNA, Toni Greblă ar fi promis că va interveni şi determina diferiţi funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Prundianu, cu interese în domeniul energiei.
DNA mai susţine că în perioada 2010 – 2015, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, Greblă a efectuat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (operaţiuni financiare ca acte de comerţ), astfel cum sunt reglementate de Legea nr.31/1990 modificată, prin interpuşi, încălcând dispoziţiile legale privind incompatibilităţile aplicabile judecătorilor de la Curtea Constituţională şi senatorilor.
În plus, începând cu luna august 2014, Toni Greblă ar fi constituit un grup infracţional organizat împreună cu Bîrcină şi Victor Dolghi, având drept scop crearea unui mecanism de eludare a obligaţiilor faţă de statul român în activitatea comercială de export produse alimentare către Federaţia Rusă prin interpunerea Turciei (stat care nu avea impuse sancţiuni economice de export, aşa cum avea Uniunea Europeană din partea Federaţiei Ruse pentru exportul de produse agro-alimentare). Acest mecanism avea ca premisă folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor de transport şi comerciale falsificate (în sensul ascunderii provenienţei reale a bunurilor – ţară din Uniunea Europeană).
„Omiteri” în declaraţia de avere
Procurorii mai spun că, în perioada 2008-2015, Toni Greblă ar fi omis să declare în cele 13 declaraţii de avere faptul că a dobândit de la o rudă, printr-un contract de donaţie, un teren în suprafaţă de 10.000 mp, situat în extravilanul comunei Teleşti, judeţul Gorj.
Gheorghe Grecu este acuzat de procurori că, în perioada 2010 - 2015, a înlesnit şi l-a ajutat pe inculpatul Toni Greblă în săvârşirea faptei de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia (de senator şi judecător de Curte Constituţională). Concret, acesta ar fi acceptat să acţioneze în mod ocultat şi disimulat în sensul asumării, în mod nereal, a calităţii de proprietar al fermei din Gorj, efectuând pentru Greblă diferite acte de gestionare şi administrare a fermei, inclusiv operaţiuni financiare ca acte de comerţ (negocieri, contracte ş.a.).
În perioada respectivă, Grecu a obţinut ca folos propriu, din activitatea prestată, contravaloarea veniturilor salariale, în cuantum total de 34.335 lei. Aceste beneficii salariale necuvenite au fost plătite de Mihai Prundianu prin Asociaţia Camera de Comerţ şi Industrie România - Japonia, mai spun procurorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea Supremă cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză asupra bunurilor aparţinând lui Greblă, Bîrcină şi Grecu.
Procurorii mai precizează că în acest dosar a fost începută urmărirea penală pentru alte fapte faţă de Ion Bîrcină şi Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, însă cauza a fost disjunsă în legătură cu aceste fapte.
De asemenea, se va disjunge cauza în vederea continuării cercetărilor faţă de suspecţii Iulian Iancu şi Lucian Şova, ambii deputaţi cu funcţie de conducere în PSD.
Bîrcină, trimis în judecată şi în iunie 2012
În octombrie 2012, Ion Bîrcină a fost trimis în judecată, alături de alţi trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferenţial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la şapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce magistraţii au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competenţa Curţii de Apel.
Toni Greblă este cercetat în libertate, după ce judecătorii Curţii Supreme au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă a fostului judecător constituţional.
Se încarcă comentariile...
