Șeful ANAF, despre pașii care urmează pentru recuperarea despăgubirilor de la Klaus Iohannis: „Fac parte din strategia colegilor mei”
0Adrian Nica, șeful ANAF, anunță că instituția va continua procedurile pentru recuperarea despăgubirilor datorate de fostul președinte Klaus Iohannis, după ce instanța a respins cererea de instituire a sechestrului pe bunurile acestuia.

Șeful ANAF, Adrian Nica, a declarat sâmbătă seară, la Antena 3, că instituția va merge înainte cu demersurile legale pentru recuperarea sumelor reprezentând lipsa de folosință a jumătății de imobil din centrul Sibiului, imobil pierdut de familia Iohannis în instanță.
Nica a subliniat că instituția procedează la fel în toate cazurile în care are de recuperat bani și că solicitarea măsurilor asigurătorii este o practică obișnuită, nu o acțiune particulară împotriva fostului președinte.
Potrivit acestuia, decizia Tribunalului Sibiu de a respinge instituirea sechestrului nu i-a surprins pe reprezentanții ANAF, dar nici nu se așteptau la un astfel de verdict.
„Noi nu o să facem nimic altceva decât o să așteptăm motivarea instanței și apoi o să facem în continuare demersurile legale pentru a recupera sumele care se cuvin ANAF”, a declarat Adrian Nica.
Întrebat dacă instituția ia în calcul și o cerere de strămutare a procesului, Nica a evitat un răspuns direct: „Nu vreau să comentez aceste lucruri, deoarece fac parte din strategia colegilor mei pentru a acționa în vederea recuperării sumelor. La momentul potrivit o să anunțăm orice demers pe care îl facem. Dar în această etapă nu aș dori să comentez hotărârile instanței”.
Acțiunea ANAF în instanță
ANAF a anunțat joi că a depus la Tribunalul Sibiu o acțiune prin care solicită obligarea lui Klaus Iohannis la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a jumătății din imobilul din centrul Sibiului. Fiscul a cerut și instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor fostului președinte și ale familiei acestuia, pe motiv că pârâții ar fi refuzat plata voluntară.
„Statul Român, prin DGRFP Brașov, a înregistrat la instanța competentă o acțiune prin care solicită obligarea unui fost președinte al României la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Acțiunea reprezintă o continuare a demersurilor pe care ANAF le-a întreprins pentru recunoașterea dreptului de proprietate a Statului și recuperarea despăgubirilor determinate de lipsa de folosință a acestui imobil”, se arăta în comunicatul ANAF.
Cererea de instituire a sechestrului a fost însă respinsă de Tribunalul Sibiu.
Cum a preluat ANAF imobilul
La începutul lunii octombrie, ANAF a anunțat că a preluat jumătatea de imobil deținută până în 2015 de familia Iohannis, în baza unei „moșteniri vacante” prin care statul a devenit coproprietar. Instituția a explicat că a schimbat yala pentru a putea intra în imobil, după ce foștii proprietari și-au dat acordul pentru acces, dar nu au participat la procedură.
ANAF a subliniat că este obligată prin lege să administreze și să valorifice bunurile care intră în patrimoniul statului.
Executarea silită a casei din Sibiu a avut loc după ce soții Iohannis au fost notificați să elibereze imobilul, să predea cheile și să achite aproximativ un milion de euro. Autoritățile fiscale au concluzionat că fostul președinte refuză predarea casei, întrucât nu a dat curs notificărilor.
Despăgubirile cerute de ANAF, aproximativ un milion de euro, acoperă lipsa de folosință a imobilului între 1999 și 2015, perioadă în care casa a fost închiriată unei bănci.
Istoricul imobilelor
Imobilele din străzile Gheorghe Magheru și Nicolae Bălcescu din Sibiu au aparținut soților Eliseu și Maria Ghenea, fiind naționalizate în anii ’60. După Revoluție, Ioan Bastea, strănepot al Mariei Ghenea, a revendicat bunurile și, în 1999, a obținut o hotărâre prin care s-a revocat naționalizarea.
În aceeași zi, potrivit investigațiilor riseproject.ro, soții Klaus și Carmen Iohannis au cumpărat jumătate din imobilul din Nicolae Bălcescu pentru suma de 3.200 de dolari.
„Așa ajunge familia Iohannis proprietar pe jumătate din spațiul comercial care, în următorii 17 ani, i-a adus aproape 1,3 milioane de lei, în jur de 260.000 de euro, la cursul actual”, scriau jurnaliștii riseproject.ro.






















































