CTP, despre impozitele pe locuințe: „România are cei mai mulți proprietari din Europa de Est, dar contribuie cu puțin la buget”

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a comentat miercuri pe Facebook revolta românilor față de majorarea impozitelor pe locuințe, făcând referire la declarațiile președintelui Nicușor Dan privind taxele locale.

FOTO: Mediafax

CTP amintește că, prin Decretul-Lege nr. 61 din 1990, românii care locuiau cu chirie în apartamentele de bloc primite de la statul comunist au putut să-și cumpere locuințele la prețuri foarte mici. Ulterior, aceste apartamente au ajuns să valoreze zeci sau chiar peste 100.000 de euro. Totodată, Popescu subliniază că persoanele care își cumpăraseră locuințele prin credite la CEC nu au beneficiat de aceleași avantaje, ceea ce a creat o discriminare între foștii chiriași.

„Efectul politic a fost cel scontat: Ion Iliescu și FSN au câștigat alegerile cu peste 80%, respectiv 67%”, scrie gazetarul, explicând că România a ajuns să aibă un procent-record de peste 90% proprietari, comparabil cu Albania. În ciuda acestui fapt, impozitele pe proprietate rămân printre cele mai mici din Europa. În septembrie 2025, doar 0,5% din PIB-ul României provenea din taxe pe proprietate, mult sub media UE de 1,9%.

Referindu-se la revolta cetățenilor, CTP observă: „Ce-a fost în `90, a fost. Da ce, am furat casa?! Și ce treabă am eu cu PIB-ul, cu Europa?! Am că mi-a mărit impozitul!”. În replică, președintele Dan ar fi spus: „Mie mi-ar plăcea să nu crească taxele, ba chiar să scadă, dar asta ține de Guvern…”, adică de cabinetul premierului Ilie Bolojan, care nu acordă pomeni electorale, spre deosebire de guvernele anterioare.

În postarea sa, gazetarul face și o digresiune matematică, comentând o problemă primită de la un cititor: „P.S. Mulți cititori au rezolvat problema paginilor dicționarului, câțiva pe cea a bazei de numerație. Îi menționez pe cei care le-au rezolvat corect pe ambele: Valentin Stănescu, Dan Tudose, Radu Vințan, Nicolae Georgescu, Cătălin Negrea, Liviu Tudor, Andru Alex, Gabriel Banarie.

Am primit de la dl. Paul Frățilă o problemă care ar fi fost dată la examen la Universitatea Harvard: să se rezolve ecuația x²-x³=12.

Răspund: dacă x este pozitiv, x²-x³ este un număr negativ, ceea ce este imposibil, prin urmare ecuația nu admite soluție. Dacă x este negativ, x ³este pozitiv, ca și x². Deci, avem o sumă cu rezultatul 12. În afară de 1, singurul număr care ridicat la puterea a 3-a nu depășește 12 este 2. Prin urmare, 4 + 8 = 12”.