Presa din Ungaria: „Ursula von der Leyen face România măreață – ce s-a întâmplat este fără precedent”
0Presa din Ungaria a relatat recent despre evoluția economică a României, cu accent pe ritmul accelerat al fondurilor europene care au ajuns în țara noastră în ultimele luni, citând declarații ale ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Într-un articol cu un titlu sugestiv – „Ceva s-a schimbat: Ursula von der Leyen și echipa ei fac România mare, miliarde de euro le-au fost transferate – ceea ce s-a întâmplat este fără precedent” – publicația maghiară vg.hu notează că fluxul de bani europeni către România s-a intensificat semnificativ într-un interval scurt de timp.
Jurnaliștii ungari fac referire la o postare publicată pe Facebook de ministrul Pîslaru, în care acesta arată că rata de absorbție a fondurilor europene, calculată pe baza cererilor de plată transmise Comisiei Europene, a crescut de la 9,9% la 20,4%, ceea ce reprezintă, practic, o dublare a utilizării fondurilor disponibile.
Potrivit ministrului, și sumele efectiv rambursate României au înregistrat un avans considerabil. După aproximativ 2,9 miliarde de euro primite în anii anteriori, alte 2,3 miliarde de euro au intrat în trezoreria statului în doar șase luni.
În articol se subliniază și diferența de ritm: dacă în perioada 2021 – mijlocul anului 2025 România primea, în medie, 86 de milioane de euro lunar, în ultimele șase luni valoarea medie lunară a rambursărilor a depășit 450 de milioane de euro, ceea ce înseamnă o creștere de aproape șapte ori.
Dragoș Pîslaru a explicat că, deși ultimele șase luni reprezintă doar o zecime din perioada bugetară 2021–2027, în acest interval s-au realizat 37% din totalul plăților și 43% din rambursările primite până acum de la Comisia Europeană.
Ministrul a subliniat rolul esențial al fondurilor europene în reducerea deficitului bugetar, precizând că obiectivul autorităților este atragerea a peste cinci miliarde de euro din fondurile de coeziune până în 2026. În paralel, au început deja pregătirile pentru viitorul exercițiu financiar, aferent perioadei 2028–2034.
În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pîslaru a amintit că, la mijlocul anului 2025, implementarea acestuia era blocată, iar Comisia Europeană suspendase mai multe plăți. Situația s-a schimbat însă în ultimele luni, după renegocierea planului cu Bruxelles-ul și creșterea nivelului de transparență, ceea ce a permis absorbția a aproximativ o treime din fondurile atrase până acum prin mecanismul de redresare al UE.
Pentru anul 2026, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene își propune să atragă zece miliarde de euro din fondurile europene de redresare. Per total, autoritățile estimează că cel puțin 15 miliarde de euro din fonduri UE vor fi direcționate către investiții în domenii-cheie precum sănătatea, educația, infrastructura de transport și creșterea competitivității economice.























































