Video Sarmizegetusa Regia, închisă cinci zile din șapte în plin sezon turistic. Locurile uimitoare din jurul capitalei dacilor

Sarmizegetusa Regia poate fi vizitată în august doar sâmbăta și duminica, din cauza lucrărilor de restaurare. Restricțiile au nemulțumit localnicii de pe Valea Grădiștii, dar ținutul cetăților dacice le oferă vizitatorilor alternative spectaculoase.

Sarmizegetusa Regia va putea fi vizitată doar în weekend, în august. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Cea mai populară cetate dacică din România rămâne închisă vizitatorilor în luna august, de luni până vineri.

Programul de vizitare la Sarmizegetusa Regia

La Sarmizegetusa Regia au loc lucrări în cadrul unor proiecte de restaurare care vizează Terasa a X-a și incinta fortificată a monumentului UNESCO.

„Consiliul Județean Hunedoara informează publicul că, în perioada 4–31 august 2026, accesul în situl arheologic va fi ajustat temporar pentru a permite derularea în siguranță a proiectelor majore de restaurare aflate în desfășurare în incinta monumentului UNESCO – Terasa a X-a și incinta fortificată”, a informat Consiliul Județean Hunedoara.

Programul valabil pe parcursul lunii august 2026, prezentat de CJ Hunedoara, este următorul: Luni–vineri: ÎNCHIS; Sâmbătă–duminică: 09:00–20:00.

„Restricțiile temporare sunt esențiale pentru ca lucrările de restaurare asumate pentru acest an să avanseze rapid și la standarde înalte, fără a pune în pericol siguranța vizitatorilor”, a completat Consiliul Județean Hunedoara.

Restricțiile afectează turismul pe Valea Grădiștii

Soluția aleasă de autorități a însemnat prelungirea programului limitat de vizitare a sitului arheologic, după ce, începând din luna iunie, Sarmizegetusa Regia a fost închisă publicului în fiecare săptămână, de luni până joi și, în anumite perioade, de luni până vineri.

Decizia i-a nemulțumit pe proprietarii de pensiuni și pe localnicii de pe Valea Grădiștii, care susțin că restricțiile au fost introduse în plin sezon turistic, când zona înregistra cel mai mare număr de vizitatori. Potrivit acestora, în ultimele două decenii, în jurul fostei capitale a Daciei s-a dezvoltat o economie locală dependentă în mare măsură de fluxul turiștilor spre cetate, cu peste 30 de pensiuni și mai mult de 20 de puncte gastronomice.

Încă din luna mai, aceștia au transmis o scrisoare deschisă Consiliului Județean Hunedoara, în care avertizau asupra efectelor economice ale închiderii sitului. Aceștia cereau autorităților să găsească variante prin care lucrările să poată continua fără restricționarea aproape completă a accesului.

„Zilnic, turiștii urcă până la parcare și se întorc dezamăgiți și nemulțumiți deoarece nu au fost informați corespunzător”, arătau semnatarii scrisorii.

Ținutul cetăților dacice, plin de atracții

Turiștii care ajung în Valea Grădiștii în cursul săptămânii au alternative pentru excursii reușite. Cele mai faimoase sunt cetățile Costești și Blidaru și așezarea Fețele Albe, dar pe lângă acestea au fost scoase la iveală, întâmplător sau în urma cercetărilor arheologice, o mulțime de alte așezări antice, civile, militare sau religioase.

Modernizat în ultimii ani, drumul de circa 40 de kilometri dintre Orăștie și Sarmizegetusa Regia, pe Valea Grădiștii, străbate ținutul cu cele mai multe vestigii din vremea regatului dac. În urmă cu două milenii, împrejurimile Sarmizegetusei Regia erau, potrivit unor istorici, una dintre cele mai prospere și intens locuite zone ale Daciei.

Șoseaua începe din Orăștie și urcă dinspre valea Mureșului spre locurile greu accesibile din munți, traversând câteva sate și strecurându-se alături de Apa Grădiștii prin văi tot mai înguste și abrupte. Până la începutul anilor ’70, drumul de munte era „dublat” de calea ferată forestieră din Munții Orăștiei, care ajungea până în vecinătatea capitalei antice.

Cetatea Costești, reședință regală în Antichitate

Cetatea Costești a păstrat ruinele unor construcții ample din vremea dacilor: ziduri, bastioane, turnuri, o cisternă și mai multe sanctuare. Cetatea a fost ridicată începând din secolul al II-lea î.Hr. și ar fi servit drept reședință regală și fort militar. Emblemele sale sunt cele două turnuri-locuință din zona cea mai înaltă a așezării.

În apropiere de Cetatea Costești se află ruinele cetății Blidaru. Fortăreața, construită în secolul I î.Hr., pe culmea unui deal aflat la peste 700 de metri altitudine, avea ziduri ridicate în tehnica „murus dacicus”, cu grosimi de până la trei metri, șase turnuri de apărare și mai multe cazemate. O așezare civilă se întindea la poalele sale.

De la marginea satului Costești, drumul de 18 kilometri spre Sarmizegetusa Regia se afundă în munți, traversând Grădiștea de Munte, și ea împânzită de vestigii arheologice. Pe Platoul Vârtoapelor, deasupra satului Grădiștea de Munte, au fost descoperite și rămășițele unor construcții romane.

„Este așezarea romană cea mai apropiată de zidurile capitalei statului dac, al cărei nume însă nu s-a păstrat, dar despre care s-a presupus a fi anticul Rainisstorum”, afirma arheologul Ioan Glodariu. Rainisstorum este locul unde capul și mâna dreaptă ale regelui Decebal ar fi fost aduse împăratului Traian.

Fețele Albe, locul misterios de lângă Sarmizegetusa Regia

Una dintre cele mai spectaculoase așezări din zonă este Fețele Albe. În Antichitate, așezarea învecinată Sarmizegetusei Regia a fost locuită timp de aproape trei secole. Cuprindea zeci de locuințe, cel puțin două temple și un sistem de captare a apei prin conducte, ale căror rămășițe pot fi văzute și în prezent.

Fețele Albe a fost cercetată în anii ’60, iar descoperirile i-au impresionat pe arheologi. Unii au numit locul „un cartier de lux al capitalei dacilor”, amenajat în locul numit „Șesul cu brânză”, unde dacii au săpat cinci terase, consolidate cu ziduri puternice.

Pădurile care înconjoară Sarmizegetusa Regia se întind pe aproape 30.000 de hectare și au păstrat numeroase vestigii istorice. În centrul acestui ținut se află vechea capitală a Daciei preromane, întemeiată în urmă cu peste două milenii, la poalele Vârfului Godeanu. În jurul ei au fost ridicate fortărețe, turnuri și numeroase așezări civile, ale căror rămășițe au supraviețuit distrugerilor de la începutul secolului al II-lea.

Sarmizegetusa Regia, „perla” ținutului cetăților dacice

Sarmizegetusa Regia, situl arheologic al capitalei Regatului Dac, a rămas cea mai populară așezare dacică din România. Din 1999, ruinele de la Grădiștea Muncelului, județul Hunedoara, sunt înscrise, alături de cetățile Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna, în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

Sarmizegetusa Regia i-a captivat pe turiști prin înfățișarea fostelor sale edificii din incinta sacră și a fortăreței antice, prin Drumul Pavat, sanctuare și marile temple de andezit, dar și prin imaginea fostului oraș antic, ascuns în munți și clădit pe sute de terase amenajate de oameni, care în prezent sunt acoperite de păduri.

Vestigiile sale au stârnit de-a lungul timpului numeroase interpretări. Soarele de Andezit și Marele Templu Circular au alimentat dezbateri despre rolul și înfățișarea lor în Antichitate. Cercetătorii le-au atribuit în principal funcții religioase sau sacre, în timp ce, în afara mediului academic, au apărut și interpretări care le prezintă drept calendare, observatoare astronomice ori chiar locuri încărcate de energii misterioase.

Capitala dacilor, ținutul comorilor de aur

Povestea Sarmizegetusei Regia este strâns legată și de comorile descoperite în Munții Orăștiei. Relatări despre mari tezaure circulau încă din secolele XVI–XVIII, iar la sfârșitul secolului al XVIII-lea o adevărată „febră a aurului” i-a cuprins pe localnicii din satele aflate la poalele capitalei antice.

1/8

Bratari dacice Foto Daniel Guta jpg

„Oamenii au pornit o adevărată migraţie spre Grădişte. Fiecare om sărac spera că fabuloasele comori ce se ascund printre ruine îl vor scăpa odată pentru totdeauna de mizerie şi-l vor face bogat. Grupurile ce se îndreptau spre munţi cu topoare, sape, lopeţi au atras pe drum şi pe oamenii ce prăşeau porumbul de la marginea satelor. Munca se oprea, iar fiecare om sănătos mergea spre Grădişte”, consemna istoricul Sigismund Jakó în volumul „Cercetări arheologice la cetatea Grădiştea Muncelului” (1966).

În secolul XX, în timp ce monumentele Sarmizegetusei Regia erau dezvăluite prin cercetări arheologice, alte tezaure au fost scoase la lumină din împrejurimile sale. Cele mai faimoase sunt brățările spiralice dacice din aur, descoperite de căutătorii de comori la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, unele alături de mari tezaure monetare.

„Există probe (fotografii, înregistrări video, rapoarte de expertiză) privind 25 de piese furate, dintre care 14 recuperate, una dintre ele fiind furată a doua oară din Muzeul Drents, din Olanda și nerecuperată. Există, de asemenea, informații privind furtul altor circa patru brățări regale dacice de aur, nerecuperate. În total, ar fi fost furate circa 30 de brățări dacice”, declara Augustin Lazăr, fost procuror general al României, care a coordonat anchetele pentru recuperarea tezaurelor dacice furate.

Printre artefactele recuperate de autorități s-au numărat brățări dacice din aur, monede Koson și Lysimach, bijuterii, denari romani și alte piese arheologice scoase ilegal din cetățile dacice și traficate pe piața neagră a antichităților. Alte tezaure au rămas dispărute și sunt căutate în continuare la nivel internațional.