România se poate înarma cu bani europeni. De ce modifică UE politicile pentru înzestrarea armatelor

UE își modifică politicile pentru a putea redirecționa zeci de miliarde de euro către apărare și securitate, în contextul războiului din Ucraina și a presiunilor făcute de Donald Trump asupra UE pentru a stimula investițiile militare.

România și restul statelor membre vor putea folosi fondurile europene pentru producția de armament

Schimbarea de politică s-ar aplica la aproximativ o treime din bugetul comun al blocului, sau aproximativ 392 de miliarde de euro din 2021 până în 2027, bani care vizează reducerea inegalității economice dintre țările UE.

Doar aproximativ 5% din aceste așa-numite fonduri de coeziune au fost cheltuite până în prezent, cei mai mari beneficiari, inclusiv Polonia, Italia și Spania, cheltuind și mai puțin.

Conform regulilor existente, aceste fonduri nu pot fi utilizate pentru achiziționarea de echipamente de apărare sau pentru finanțarea directă a armatei, dar investițiile în așa-numitele produse cu dublă utilizare, cum ar fi dronele, sunt permise.

Statelor membre li se va transmkite, în săptămânile următoare, că vor avea acum mai multă flexibilitate în temeiul regulilor pentru a aloca fonduri de coeziune pentru a-și sprijini industriile de apărare și proiectele de mobilitate militară, cum ar fi consolidarea drumurilor și podurilor pentru a permite trecerea în siguranță a tancurilor, potrivit un or oficiali UE, scrie Financial Times.

Noile reguli vor incluse autorizarea finanțării pentru stimularea producției de arme și muniție, deși interdicția de a folosi fondurile UE pentru achiziționarea acestor arme va rămâne în continuare.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că fondurile de coeziune ar putea fi utilizate pentru industria de apărare, atâta timp cât acestea contribuie la „misiunea generală de îmbunătățire a dezvoltării regionale”, inclusiv mobilitatea militară.

„Infrastrctura de transport din Germania este într-o stare proastă”

Germania este pivotul mobilității militare europene datorită locației sale, dar infrastructura sa de transport este într-o stare proastă. Ministerul Economiei din Berlin a estimat în 2022 că țara trebuie să cheltuiască urgent 165 de miliarde de euro pe drumuri, șine și poduri. Germania urmează să primească 39 de miliarde de euro din fonduri de coeziune până în 2027.

Mișcarea va fi salutată și de statele de la granița de est a UE, care au intensificat cheltuielile militare de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia , în timp ce unele au suferit o scădere a investițiilor străine.

„Trebuie să investim în proiecte de mobilitate militară care sunt costisitoare. . . [și] important nu numai pentru o țară, ci și pentru întreaga regiune”, a declarat Gintare Skaistė, ministrul de finanțe al Lituaniei.

Trump a amenințat că va încuraja Rusia să facă „orice naiba vrea” 

Trump i-a avertizat pe aliații NATO la începutul acestui an că, în calitate de președinte, va încuraja Rusia să facă „orice naiba vrea” dacă membrii alianței nu își vor îndeplini obiectivul de cheltuieli pentru apărare.

Polonia în special a exercitat presiuni asupra comisiei pentru a cheltui mai mult pentru apărare. Varșovia și-a cheltuit 4,1% din PIB pentru armată în acest an, dublu față de ținta NATO și intenționează să atingă 4,7% în 2025.

Țările UE și-au cheltuit până acum relativ puțin din fondurile lor de coeziune, deoarece, în schimb, au acordat prioritate miliardelor în așa-numitele fonduri de redresare puse la dispoziție în urma pandemiei de Covid-19. Acestea expiră în 2026.

Polonia și-a cheltuit, de obicei, o sumă relativ mare din fondurile sale de coeziune în comparație cu colegii săi, dar a rămas în urmă în ciclul bugetar actual, deoarece nu a putut accesa fondurile care au fost înghețate de Bruxelles în 2022, pe fondul preocupărilor legate de statul de drept.

Banii au început să curgă abia după ce premierul Donald Tusk a preluat mandatul în decembrie anul trecut.

Schimbarea politicii de a susține cheltuielile legate de apărare va fi salutată și de plătitorii din bugetul UE, cum ar fi Germania, Țările de Jos și Suedia, care consideră că utilizarea fondurilor existente este preferabilă emiterii de datorii comune sau furnizării mai multor finanțări UE.

Ar trebui să acordăm mai multă atenție apărării

Transferarea banilor de la alte priorități, cum ar fi infrastructura verde și digitală, către industria de apărare, ar necesita aprobarea comisiei, a spus un oficial.

„Faptul că ar trebui să acordăm mai multă atenție apărării nu înseamnă că ar trebui să uităm de tranziția verde sau de coeziune”, a declarat Piotr Serafin, viitorul comisar pentru bugetul UE, în timpul audierii sale de confirmare săptămâna trecută. 

Guvernele regionale au sentimente mixte cu privire la împingerea către cheltuielile pentru apărare, îngrijorându-se că schimbarea ar putea avea loc în detrimentul dezvoltării regionale și ar implica o centralizare a finanțării departe de autoritățile locale.

Dar, în același timp, au salutat sprijinul pentru proiecte care nu reușesc să atragă capital privat.

„În regiunea mea, am un teren de antrenament pentru trupe care trebuie conectat cu un aeroport”, a declarat Olgierd Geblewicz, președintele regiunii Pomerania de Vest din Polonia. „Dacă regiunile vor decide . . . cu acceptarea locală, va fi posibil.”

Schimbarea de politică este un preambul către un accent mai puternic pe apărare în următorul buget al UE, începând din 2028, care va fi negociat începând cu anul viitor. Un raport recent pentru comisie al fostului președinte finlandez Sauli Niinistö a pledat pentru rezervarea a 20% din aceasta pentru apărare.

„Suntem sub presiune mai puternică decât alții, avem nevoie de mai multă prezență militară. Cheltuielile noastre de apărare sunt mari, următorul buget european ar trebui să țină cont de asta”, a declarat pentru FT Jürgen Ligi, ministrul de finanțe al statului baltic Estonia.