Raport al Comisiei Europene privind statul de drept: Ce restanțe și ce realizări are România

Comisia Europeană a publicat raportul privind statul de drept în România, pentru anul 2023, specialiștii solicitând decidenților, printre altele, reglementarea activităților de lobby în Parlament, înființarea unei autorități pentru drepturile omului și consolidarea indepentenței mass-media

Comisia Europeana a publicat raportul privind statul de drept în țările UE. Foto: Pixabay

UPDATE Ministerul Justiţiei transmite, după publicarea raportului, că a cooperat "permanent, transparent și loial cu Comisia Europeană și cu partenerii instituționali interni pentru îndeplinirea celor șase recomandări din domeniul justiției, cuprinse în Raportul de țară privind statul de drept, publicat în 13 iulie 2022".

"Prezentul raport notează progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din anul 2022 și anume: adoptarea noilor Legi ale justiției și constituirea grupului de experți independenți pentru evaluarea recomandărilor Comisiei de la Veneția cu privire la noile legi ale justiției, impactul pozitiv al măsurilor administrative luate pentru asigurarea resurselor umane în cadrul DNA, funcționarea sistemului post-SIIJ. În plus, sunt remarcate punerea în acord a Codului penal și a Codului de procedură penală cu deciziile Curții Constituționale, precum și implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, conform calendarului.

Comisia Europeană își menține îngrijorările cu privire la deficitul de resurse umane din sistemul judiciar. În același timp, constată lipsa progreselor cu privire la: reglementarea activității de lobby la nivelul Parlamentului, consolidarea independenței mass-media, îmbunătățirea procedurilor de consultare publică în procesul de legiferare şi acreditarea internațională a Institutului pentru Drepturile Omului", transmite instituţia. 

Conform documentului, este mai mare numărul celor care cred ca independenţa sistemului a crescut faţă de 2022, dar e la acelaşi nivel ca în 2016. 

"În ceea ce privește eficiența în ansamblu a sistemului, se menționează faptul că aceasta a crescut, având în vedere diminuarea duratei proceselor. În ciuda numărului mare de cazuri noi, rata de soluționare a cauzelor civile și comerciale rămâne de peste 100%, fiind mai multe cauze soluționate decât cele nou intrate.

Pe de altă parte, se reține că deficitul tot mai mare de magistrați generează îngrijorări serioase, deoarece ar putea avea impact asupra calității și eficienței sistemului judiciar. Situația a devenit critică în unele instanțe și parchete ca urmare a unui număr ridicat de pensionări de anul trecut. De asemenea, Raportul notează că numărul de cauze pe rolul instanțelor rămâne ridicat.

(..)

A fost notat și faptul că Senatul a adoptat reguli privind criteriile obiective pentru ridicarea imunității, în oglindă cu cele adoptate de Camera Deputaților în 2019.

Referitor la Agenția Națională de Integritate, au fost reținute progresele realizate privind codificarea legilor integrității, digitalizarea declarațiilor de avere și interese, precum și faptul că instituția este autoritatea competentă să soluționeze raportările avertizorilor de integritate", informează Ministerul Justiţiei.

”Raportul privind statul de drept de anul acesta constată în mod obiectiv progresele înregistrate de România care au condus la consolidarea independenței justiției, precum și a prevenirii și combaterii corupției. Sunt multe aspecte pozitive în acest raport, dar ritmul reformelor trebuie menținut. Vom continua dialogul deschis și onest cu Comisia Europeană și cu Statele Membre în cadrul acestui exercițiu”, a afirmat Alina Gorghiu.

Ştirea iniţială:

Comisia notează că progresele în justiție au fost urmărite în cadrul MCV până în noiembrie 2022, de atunci acestea fiind monitorizate exclusiv prin raporturl privind statul de drept.

Raportul arată că România a făcut progrese cu privire la: consolidarea garanțiilor pentru independența justiției, abordarea provocărilor operaționale ale DNA, inclusiv de țin de resura umană,

Sunt notate, de asemenea, unele progrese cu privire la anchetarea infracțiunilor din justiție.

Pe de altă parte, Comisia susține că nu au fost înregistrate progrese privind: reglementarea lobby-ului în Parlament, consolidarea independenței mass-media, înființarea unei instituții naționale pentru apărarea drepturilor omului și consolidarea procesului de consultare publică înainte de adoptarea unei legi.

Recomandări

Având în vedere aspectele de mai sus, precum și angajamentele asumate în cadrul PNRR, Comisia recomandă României: luarea în considerare a avizului Comisiei de la Veneția cu privire la legile Justiției (una dintre recomandări: șefii de parchete să poată avea un singur mandat, pe o perioadă mai lungă de timp), luarea unor măsuri, în principal operaționale, pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, asigurarea de resurse umane pentru sistemul de justiție, introducerea regulilor de lobby pentru parlamentari, consolidarea independenței mass-media, consultări publice eficiente înainte de adoptarea unei legi și obținerea acreditării unei instituții naționale pentru drepturile omului.