Provocarea pe care o aduce Inteligența artificială tuturor băncilor centrale. Leonardo Badea, BNR: „O transformare aproape miraculoasă”

Inteligența artificială nu mai este de ceva vreme doar o temă legată de tehnologie. Extinderea rapidă a AI începe să aibă implicații directe asupra economiei, investițiilor, productivității, pieței muncii și, inevitabil, asupra inflației.

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Progresele din domeniul inteligenței artificiale reprezintă în prezent o presiune asupra cererii și ar putea deveni, în viitor, un șoc pozitiv de ofertă, susține Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, pentru investigatoria.ro. 

În aceste condiții, dacă AI va reuși să accelereze simultan investițiile, cererea și productivitatea, băncile centrale s-ar putea confrunta cu una dintre cele mai dificile transformări ale cadrului de politică monetară din ultimele decenii.

Perspectiva este analizată de Leonardo Badea într-un articol publicat în revista Central Banking, intitulat „The implications of AI on monetary policy”. Ideea centrală a analizei este sintetizată chiar în subtitlu: „AI advances represent a demand pressure today and a potential positive supply shock tomorrow” – progresul inteligenței artificiale reprezintă astăzi o presiune asupra cererii și ar putea deveni mâine un șoc pozitiv de ofertă.

Investiții masive astăzi, productivitate mai mare mâine

Pentru dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale la scară largă sunt necesare investiții considerabile. Centrele de date, cipurile, rețelele, infrastructura energetică, software-ul și cercetarea presupun cheltuieli importante din partea companiilor și a statelor.

Aceste investiții generează, în primul rând, cerere suplimentară pentru bunuri, servicii, capital și forță de muncă. Într-o economie care funcționează deja aproape de capacitatea maximă, un asemenea val investițional poate amplifica presiunile asupra prețurilor.

Pe termen mai lung, însă, aceeași infrastructură poate produce efectul opus. Dacă tehnologiile AI permit companiilor să producă mai mult cu aceleași resurse, productivitatea poate crește semnificativ, iar oferta de bunuri și servicii se poate extinde.

Badea rezumă această transformare într-un mesaj publicat pe rețelele sociale: „Dacă pe termen scurt investițiile asociate dezvoltării AI pot amplifica presiunile din partea cererii, pe termen mai lung câștigurile de productivitate ar putea genera un șoc pozitiv de ofertă.”

Această diferență de perspectivă în timp reprezintă una dintre principalele provocări pentru băncile centrale.

O nouă provocare pentru băncile centrale

În mod tradițional, băncile centrale urmăresc cu atenție situațiile în care cererea crește mai rapid decât capacitatea economiei de a produce bunuri și servicii. Atunci când cererea depășește oferta, presiunile inflaționiste se pot accentua, iar politica monetară poate deveni mai restrictivă.

Inteligența artificială poate complica însă această relație. Un boom al investițiilor în AI poate genera inițial o creștere puternică a cererii, dar investițiile respective pot conduce ulterior la o capacitate de producție mai mare și la câștiguri de productivitate.

Astfel, un fenomen care pe termen scurt pare inflaționist poate contribui, pe termen lung, la reducerea presiunilor asupra prețurilor. Pentru politica monetară, problema devine una de anticipare: cât din creșterea actuală a cererii reprezintă un fenomen temporar și cât reflectă o transformare structurală a economiei?

Două viziuni asupra revoluției AI

Leonardo Badea observă că dezbaterea privind impactul inteligenței artificiale asupra economiei începe să se contureze în jurul a două perspective diferite.

„Inteligența artificială este în prezent un subiect intens dezbătut de factorii de decizie în domeniul politicilor publice. Însă, pe măsură ce dezbaterea avansează și argumentele se conturează, devin tot mai evidente două direcții de gândire distincte și din ce în ce mai antagonice. Una dintre acestea anticipează o îmbunătățire majoră și rapidă a productivității la nivelul întregii economii, care poate fi considerată o transformare aproape «miraculoasă». Cealaltă este mai puțin convinsă de beneficiile care vor apărea în cele din urmă pe termen mediu și lung”, a declarat Badea. 

Prima perspectivă pleacă de la ideea că AI ar putea produce o creștere rapidă și amplă a productivității economice. În acest scenariu, companiile ar putea realiza într-un timp mai scurt activități care necesită în prezent mult mai multă muncă, iar procesele de cercetare și dezvoltare s-ar putea accelera.

A doua perspectivă este mult mai prudentă și pune sub semnul întrebării amploarea beneficiilor economice care vor apărea în următorii ani. În același timp, există preocupări legate de evaluările foarte ridicate ale unui grup restrâns de companii care au devenit principalii beneficiari ai entuziasmului generat de AI.

Ambele scenarii sunt relevante pentru băncile centrale. Dacă revoluția AI produce într-adevăr câștiguri foarte mari de productivitate, modelele economice tradiționale ar putea întâmpina dificultăți în estimarea potențialului de creștere al economiei. Dacă beneficiile se dovedesc mai limitate, o parte din optimismul actual ar putea reflecta mai degrabă așteptări financiare decât transformări economice fundamentale.

Cum poate AI să schimbe productivitatea

Unul dintre cele mai importante efecte potențiale ale inteligenței artificiale este creșterea productivității.

Dacă un angajat poate realiza într-o oră o activitate care anterior necesita trei ore, economia poate produce mai mult fără ca numărul angajaților să crească proporțional. În același mod, automatizarea unor procese complexe poate permite companiilor să obțină o producție mai mare utilizând aceleași resurse.

AI ar putea avea efecte importante și asupra cercetării și dezvoltării. Dacă identificarea unor soluții, analiza unor volume mari de date sau testarea unor ipoteze devin mai rapide, ritmul inovației ar putea crește.

În termeni macroeconomici, aceste evoluții se pot traduce printr-o creștere a productivității totale a factorilor de producție. Acesta este unul dintre motivele pentru care inteligența artificială ar putea reprezenta, în timp, un „șoc pozitiv de ofertă”.

Politica monetară într-o economie transformată de AI

O economie influențată puternic de AI ar putea avea relații diferite între productivitate, salarii, profituri, ocuparea forței de muncă, investiții și inflație.

Leonardo Badea atrage atenția asupra modului în care transformările tehnologice pot schimba „contextul în care băncile centrale își formulează și implementează politicile”.

În acest scenariu, provocarea pentru băncile centrale nu va fi doar să stabilească nivelul adecvat al dobânzilor. Va fi nevoie și de o înțelegere cât mai exactă a modului în care tehnologia modifică structura economiei și viteza cu care aceste schimbări se transmit în prețuri, salarii și producție.

Există, în același timp, o posibilă contradicție: AI poate face economia mai greu de anticipat, dar poate oferi chiar instrumentele prin care aceasta să fie analizată mai bine.

Băncile centrale vor trebui să folosească AI pentru a înțelege economia AI

Pe măsură ce economia se transformă, băncile centrale ar putea fi nevoite să combine modelele economice tradiționale cu volume tot mai mari de date și cu instrumente bazate pe inteligență artificială.

Provocarea nu va fi, așadar, alegerea între economiști și AI, ci integrarea judecății economice, a modelelor consacrate, a noilor surse de date și a instrumentelor de inteligență artificială.

În viziunea lui Leonardo Badea, această combinație ar putea permite o înțelegere mai bună a unei economii aflate ea însăși într-un proces profund de transformare. Iar pentru politica monetară, miza este una majoră: identificarea momentului în care presiunea generată de investițiile în AI se transformă într-un câștig real de productivitate și într-o capacitate mai mare de producție a economiei.