Mitropolia Olteniei a tăiat toate legăturile dintre Athosul României și biserica pentru femei
0Mitropolia Olteniei a decis să rupă orice legătură între Mănăstirea Frăsinei din Vâlcea (supranumită Athosul României) și biserica pentru femei de la poalele muntelui pe care se află lăcașul sfânt din Muereasca-Vâlcea.
Hotărârea luată a fost făcută publică printr-un comunicat de presă, în urma unei vizite a mitropolitului Olteniei, ÎPS Irineu, la Frăsinei - Vâlcea, care a avut loc marți, 10 ianuarie.
Aceasta vine ca urmare a scandalului declanșat de către enoriași la Biserica pentru femei ridicată după cel de-al Doilea Război Mondial la poalele muntelui / dealului pe care se află singura mănăstire seculară din România în care este interzis accesul femeilor.
Câțiva călugări de la Mănăstirea Frăsinei au desemnați să slujească o dată pe lună la Mănăstirea Bistrița din Costești - Vâlcea, lăcaș de cult aflat la peste 65 de kilometri depărtare, la poalele Masivului Buila, din Parcul Național Buila - Vânturarița, deși existau și alte lăcașuri de cult seculare mult mai apropiate de Frăsinei.
Decizia vine să tulbure și mai mult situația existentă, mai ales după ce Arhiepiscopia Râmnicului a publicat un document intitulat „Document de Legământ cu Blestem”, semnat de Mitropolitul Olteniei Irineu și de starețul Mănăstirii Frăsinei, din Vâlcea. Actul întărește practic blestemul lăsat în urmă cu mai bine de 150 de ani de Sfântul Calinic, dar în neconcordanță cu vremurile actuale.
Documentul nu a fost însă asumat și de către Biserica Ortodoxă Română.
Călugării de la Frăsinei nu mai au voie să coboare la Biserica pentru femei
„În ziua de 10 ianuarie 2023, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a fost prezent în mijlocul obştii Sfintei Mănăstiri Frăsinei pentru a stabili, împreună cu membrii Consiliului Duhovnicesc, mai multe aspecte importante legate de reafirmarea vechilor rânduieli de vieţuire călugărească, alese și fixate de Sfântul Ierarh Calinic. În acest sens, a fost elaborat un Document unitar, menit să întărească rânduiala de vieţuire a monahilor de aici”, a anunțat Mitropolia Olteniei.
Blestemul lui Calinic, întărit de Irineu și Varsanufie
Eparhia a mai menționat și că în baza „Legământului” Sfântului Ierarh Calinic, ctitor şi ocrotitor duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei s-a stabilit că monahii de la Frăsinei nu mai au voie să părăsească mănăstirea, decât cu încuviințarea conducerii.
Mitropolia Olteniei amintește că „blestemul” lui Calinic este în continuare în vigoare chiar dacă piatra de hotar a fost între timp îndepărtată. Este vorba despre atenționarea care exista la poalele muntelui pe care se află Mănăstirea Frăsinei, legată de interdicția accesului către lăcașul secular de cult al reprezentantelor sexului femeiesc - pentru a nu „tulbura“ cugetul călugărilor.
„Să se respecte vechile rânduieli atonite conform cărora monahii Sfintei Mănăstiri Frăsinei nu trebuie să părăsească fără binecuvântare mănăstirea, împlinind fără tulburare toată rânduiala călugărească în incinta cinstitului aşezământ şi nu în alte locuri din afara mănăstirii. Pentru a îndepărta orice fel de pericol de cădere în neorânduială s-a reafirmat faptul că, întrucât „piatra de legământ cu blestem” a Sfântului Ierarh Calinic a fost înlăturată „în condiţii de constrângere comunist-atee”, „blestemul” (legământul) a rămas neschimbat. În acest sens, s-a hotărât ca părinții și frații din Mănăstire să nu coboare și să nu participe la slujbe în biserica de jos, care a fost ridicată fără binecuvântarea stareţului Sfintei Mănăstiri Frăsinei din acea vreme”, se mai menționează în comunicatul de presă al Mitropoliei Olteniei.
„Nu este nicidecum un blestem la adresa vreunui cleric, monah sau mirean”
De asemenea se specifică faptul că documentul a fost redactat de Consiliul Duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei, „sub îndrumarea şi povaţa duhovnicească a IPS Părinte Mitropolit Irineu” și constituie „o reafirmare şi o întărire a legământului sfânt monahicesc şi a datoriilor călugăreşti de vieţuire după regulile statornicite de Sfântul Ierarh Calinic”.
„Este necesar să se înțeleagă că Documentul emis de Consiliul Duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei constituie o lămurire canonică a „Legământului” Sfântului Ierarh Calinic, întărit din dragoste și grijă părintească de IPS Părinte Mitropolit Irineu, nefiind nicidecum un blestem la adresa vreunui cleric, monah sau mirean anume”, se mai specifică în comunicatul de presă.
Duhovnicii de la Frăsinei vor sluji o dată pe lună la Mănăstirea Bistrița - Vâlcea
De asemenea se precizează și numele duhovnicilor Sfintei Mănăstiri Frăsinei care vor spovedi o dată pe lună la Mănăstirea Bistrița din Costești Vâlcea: „Pentru mângâierea duhovnicească a femeilor binecredincioase, legate sufleteşte de părinții duhovnici ai Sfintei Mănăstiri, Consiliul Duhovnicesc a hotărât ca duhovnicii obştii monahale din Frăsinei (arhim. Ioanichie Popescu, arhim. Ioachim Popa, ierom. Ilarion Dulca și ierom. Victorin Șerban) să meargă o dată pe lună la Sfânta Mănăstire Bistriţa Vâlceană, pentru a săvârşi acolo Tainele Sfintei Spovedanii şi Sfântului Maslu, precum și rugăciuni de dezlegare”.
Rostul Bisericii pentru femei a fost anulat
De luni de zile, la Biserica pentru femei, situată la poalele dealului pe care se află Mănăstirea Frăsinei din Muereasca-Vâlcea, se protestează la adresa schimbării conducerii lăcașului de sfânt secular - și odată cu aceasta și a orânduielii stabilite de decenii la „biserica din vale”.
Practic, s-a decis inițial ca slujbele din „biserica de jos” să nu mai fie oficiate decât la sfârșit de săptămână de către duhovnicii de la Frăsinei, fapt ce a revoltat comunitate de enoriașe care venea aici din întreaga țară pentru a găsi o brumă de speranță și alinare din partea „sfinților părinți făcători de minuni”, cum sunt considerați călugării de aici.
„Biserica din vale” a fost ridicată după cel de-al Doilea Război Mondial, când multe femei au rămas văduve, pentru că se dusese vestea minunilor care au loc pe acest pământ sfânt. De atunci, lumea a început să vină pentru masluri și vindecări.
Potrivit scriptelor, biserica pentru femei cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” există de 77 de ani, în timp ce Mănăstirea Frăsinei a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. În timp ce era stareț al acestei mănăstiri, Calinic de la Cernica a decis ca lăcașul să se ghideze după aceleași orânduieli precum cele de la Muntele Athos inclusiv interzicând inclusiv accesul femeilor în acest lăcaș de cult. Interdicția se respectă de un secol și jumătate, motiv pentru care Mănăstirea Frăsinei mai este cunoscută ca „Athosul României” sau „Athosul românesc”.
De acum, însă, călugării de la Frăsinei nu mai au voie să-și facă simțit harul în Biserica pentru femei.
Se încarcă comentariile...
