Scandal la Frăsinei, singura mănăstire seculară din România în care femeile nu au acces VIDEO
0O situație fără precedent a fost creată la Mănăstirea Frăsinei din Muereasca, Vâlcea, cunoscută drept „Athosul României”. Aici s-a schimbat rânduiala obișnuită la „biserica din vale”, lăcașul de cult pentru femei.
Mănăstirea Frăsinei din Vâlcea este singurul lăcaș de cult secular din țara noastră în care se respectă cu strictețe „regulile athonite” impuse în urmă cu un secol și jumătate de către starețul de la acea vreme, cunoscut astăzi drept Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica.
La fel ca la „Muntele Sfânt”, aici este interzis consumul de carne, iar slujba se face de la miezul nopții până dimineața. În plus, tot de atunci a fost interzis accesul femeilor în mănăstire.
La doi kilometri depărtare, la baza dealului pe care se află mănăstirea, a fost ridicat, exact lângă piatra de legământ a Sfântului Calinic, după cel de-al Doilea Război Mondial un alt lăcaș de cult dar pentru femei, cunoscut astăzi drept „biserica din vale” sau „biserica de jos”.
De prin luna octombrie, aici a izbucnit un adevărat scandal care a implicat și numele Mănăstirii Frăsinei, cu care toată lumea asociază acest lăcaș de cult mai nou.
De atunci trenează problema ce pare să nu-și găsească nici o rezolvare. Enoriașele s-au declarat împotriva deciziei reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române de a se reveni la vechile reguli athonite care impuneau contact cât mai puțin sau deloc cu femeile, din partea călugărilor de la Frăsinei.
Răzmerița de la „biserica din vale”
Decizia care a provocat adevărate răzmerițe la „biserica din vale” a plecat de la schimbarea conducerii Mănăstirii Frăsinei. De atunci li s-a interzis „sfinților părinți făcători de minuni” să mai coboare la biserica de femei. Au fost desemnați doar doi dintre aceștia, mai în vârstă, pentru slujbele de la biserica pentru femei, și s-a decis ca oficierea ritualurilor religioase să aibă loc doar la sfârșit de săptămână și de sărbători.
Doar că noile schimbări n-au fost deloc pe placul enoriașelor, iar reacția acestora a fost destul de vocală și de virulentă, în neconcordanță nu doar cu scriptele bisericești, dar și cu locul lor de desfășurare. Practic, femeile au început să organizeze veritabile mișcări de protest nu doar în curtea bisericii, ci și în timpul slujbelor.
Bisericile seculare ale Mănăstirii Frăsinei
Dar, pentru a înțelege mai bine problema se cuvine să explicăm contextul istoric în care a apărut „biserica din vale” și legătura acesteia cu Mănăstirea Frăsinei - „Athosul românesc”.
Se fac multe confuzii când vine vorba despre Mănăstirea Frăsinei din Vâlcea. În pădurile de la marginea comunei Muereasca a apărut în anii 1700 prima comunitate monahală, întemeiată de doi călugări care s-au retras aici pentru a fi departe de zgomotul lumii. Datorită lui Ilarion și Ștefan a apărut primul schit. După mai bine de jumătate de secol, „biserica veche” din curtea cimitirului a fost refăcută în forma pe care o are și astăzi. Ea poartă hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. A fost jefuită de austrieci la finele secolului al XVIII-lea, în timpul ocupației Olteniei, eveniment care a marcat profund comunitatea monahală de la acea vreme, biserica fiind părăsită.
Viața între zidurile acestui lăcaș de cult a revenit pe la jumătatea secolului următor, și o nouă biserică a fost ridicată după planurile Sfântului Calinic, fiind sfințită în 1863. Aceasta poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Frăsinei este de asemenea singura mănăstire din România care nu a fost secularizată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, grație tot lui Calinic, păstrându-și până astăzi vechile averi în cea mai mare parte.
Regulile impuse acum un secol și jumătate, respectate până în ziua de astăzi
Pe piatra de legământ amplasată la doi kilometri depărtare de comunitatea monahală, la baza dealului, s-au gravat cu litere chirilice atât binecuvântări pentru cele care vor respecta interdicția, cât și blesteme pentru cele care o vor încălca.
Astăzi, borna de „piatră de hotar” se păstrează la muzeu, iar locul său a fost luat de indicatoare pe care este întipărit același text, dar în limba română, cu mențiunea „Acces interzis femeilor”, de a merge mai departe pe drumul care duce la mănăstirea bărbaților.
Cum și când a apărut biserica pentru femei
După cel de-al Doilea Război Mondial, când multe femei au rămas văduve, pentru că se dusese vestea minunilor care au loc pe acest pământ sfânt, s-a decis ridicarea lângă crucea și stâlpul Sfântului Calinic – piatra pe care a scris legământul – a unei biserici pentru femei și a unui loc în care acestea să poată înnopta. Iar lumea a început să vină pentru masluri și vindecări.
Potrivit scriptelor, biserica pentru femei cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” există aici de 77 de ani. Într-un document din prin anii ´60 apare menționat doar un preot de mir care slujea în comuna Muereasca la acea vreme și numele patriarhului Iustinian. Nicăieri nu se menționează însă că aceasta ar fi fost subordonată administrativ Mănăstirii Frăsinei ori aparținând de o altă biserică din sat. Situația, cel puțin în scripte, este oarecum neclară, dar responsabilitatea este asumată de către Frăsinei ai cărei reprezentanți au oficiat de la bun început slujbe aici.
ÎPS Varsanufie, pe urmele Sfântului Calinic
După Revoluție, faima Mănăstirii Frăsinei a început să crească de la an la an. În ultimele două decenii, în special, a devenit cunoscută nu doar pentru că interzicea accesul femeilor, ci și datorită preoților despre care se spunea că fac minuni prin slujbele lor de dezlegare sau exorcizare.
Odată cu faima, atât comunitatea monahală, cât și „biserica din vale” au cunoscut o înflorire fără precedent. S-au construit chilii, s-a refăcut drumul care din acest an este complet modernizat.
Faima însă a venit la pachet cu o transformare a vechilor rânduieli, un soi de adaptare la noile vremuri, ignorată multă vreme, și care în final a determinat luarea unor măsuri drastice care nu par a fi pe placul nici al enoriașelor „bisericii din vale” și nici a unei părți din comunitatea monahală - mai atrasă de regimul oarecum mai libertin față de cel din trecut.
Acuzațiile enoriașelor
În atare condiții, au început să se vehiculeze tot soiul de informații, mai ales odată cu restricțiile impuse.
Nemulțumite de faptul că și-au pierdut duhovnicii de la mănăstire, enoriașele care vin aici de ani de zile din întreaga țară acuză faptul că se intenționează închiderea bisericii, despre care pretind că ar aparține de Muntele Athos, dar și înlocuirea ei cu un centru Spa pentru fețele bisericești.
De asemenea, pun la îndoială modul în care s-a realizat schimbarea conducerii Mănăstirii Frăsinei și atrag atenția că în acest fel mulți dintre călugări vor fi obligați să părăsească sfântul lăcaș.
Ele pun sub semnul întrebării și decizia de a se apela la o firmă de catering pentru enoriașele care rămân peste noapte, în locul meselor pregătite de călugări. O firmă care, potrivit acestora, ar avea legătură cu unul dintre preoții de mir care mai nou slujesc și ei aici.
Cum se apără biserica
Biserica neagă o parte dintre acuzațiile care-i sunt aduse în acest scandal la Mânăstirea Frăsinei. În comunicatele Arhiepiscopiei Râmnicului (pe care le regăsiți în totalitate AICI și AICI), se precizează că „rânduiala liturgică și duhovnicească a Sfintei Mănăstirii Frăsinei, este stabilită și așezată de Sfântul Ierarh Calinic, după Tipiconul Sfântului Munte Athos”.
Acesta este sfântul care a stabilit sub pedeapsa blestemului să nu intre niciodată femei în mănăstire, „ca monahii din Lavra Frăsineiului să se nevoiască stăruitor în virtuțile privegherii, postului, ascultării și rugăciunii”.
Se mai precizează și cu cine a fost înlocuit fostul stareț - arhimandritul Ioanichie Popescu – cu părintele Protosinghel Onisifor Petrescu, dar și că „se îngrijește, potrivit rânduielilor stabilite de asemenea de Sfântul Ierarh Calinic, de așezământul de jos”.
Administrarea spațiilor de cazare și îngrijirea bisericii de jos revin, prin decizia starețului și a Consiliului Duhovnicesc, în responsabilitatea fostului stareț Ioanichie Popescu și a lui Ioachim Popa – „duhovnici iscusiți și foarte cunoscuți, să spovedească și să îndrume duhovnicește pe femeile care vin aici pentru sufletele lor”.
De asemenea, se menționează că biserica va fi permanent deschisă în decursul săptămânii, iar de vineri seara și până duminică seara enoriașelor vor fi primite de un personal special pregătit.
„Prin urmare, atât preoții duhovnici, cât și ieromonahii slujitori vor coborî la așezământul din vale, numai cu aprobarea expresă a starețului Sfintei Mănăstiri Frăsinei”.
Pe lângă multele minuni petrecute în aceste locuri, există și nenumărate legende legate de pățaniile celor care au încălcat interdicția lui Calinic sau povești despre ce anume l-a determinat pe acesta să impună regulile athonite la Frăsinei, dar acestea fac obiectul unui articol viitor.
Se încarcă comentariile...
