Legiuitorii, mereu în urma traficanților de droguri. Cât de utilă este adoptarea Legii 2 Mai
0Parlamentarii au înăsprit pedepsele pentru traficul de droguri, dar experții în adicții susțin că mai trebuie făcute multe pentru combaterea fenomenului care a explodat și în România, deoarece doar 5% dintre traficanți ajung la închisoare. Sunt necesare alte măsuri strategice și operaționale și în special cele care să reducă oferta și cererea de droguri în România, atrag aceștia atenția.
Toți traficanții de droguri vor merge la închisoare. Pentru aceștia nu va mai exista pedeapsa cu suspendare. Asta după ce Parlamentul a aprobat un proiect de lege în acest sens. Mai exact este vorba despre cei care sunt găsiți vinovați de cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc și introducerea sau scoaterea din țară, precum și de traficul internațional de droguri.
În plus, noua lege mai prevede și majorarea de la 7 la 10 ani a pedepselor maxime pentru trafic de stupefiante. În expunerea de motive, inițiatorii susțin că fenomenul consumului de droguri capătă o amploare îngrijorătoare pe zi ce trece.
„Efectele asociate consumului afectează vieţile a milioane de persoane, în special tineri. Însă efectele consumului nu afectează numai sănătatea consumatorilor, ci indirect și vieţile unor persoane nevinovate. Tragediile care au avut loc în ultima perioadă vorbesc de la sine: tineri care și-au pierdut viața din cauza inconștienţei celor aflaţi sub influenţa drogurilor sau a substanţelor psihoactive”, se arată în document.
Fostul judecător Cristi Dănileț consideră că această modificare legislativă este o masură foarte bună. „Traficanții de droguri otrăvesc copiii și corup autorități. De mult timp judecătorii trebuiau să facă curățenie pe străzi, condamnând cu executare traficanții. Pentru o astfel de crimă nu trebuie nicio toleranță. Mă bucur că parlamentarii au înăsprit regimul sancționării lor. Avem legislație suficientă, acum. Doar procurorii trebuie să aplice regulile confiscării extinse: traficanții și cei pe numele cărora au pus banii trebuie să rămână săraci lipiți. Tot ce au dobândit vânzând astfel de otrăvuri trebuie luat de stat”, a precizat fostul judecător.
„Turnatul“ nu va mai funcționa
La rândul lui, avocatul Adrian Cuculis susține că din punctul lui de vedere articolul 15 din legea care combate traficul de droguri și consumul este cea mai mare problemă a legii. „Trebuie să avem în vedere că o persoană care denunță o altă persoană după ce a fost depistată ca făcând trafic de droguri poate să aibă o înlesnirea pedepsei cu până la jumătate. Acest lucru îi determină pe foarte mulți dintre consumatori, dar mai ales pe cei care fac trafic de droguri de risc și mare risc să se bazeze că întotdeauna vor avea pe filiera infracțională o persoană pe care să o denunțe ca să scape cu pedeapsă cu suspendare. Trebuie să precizăm totuși că modificarea reprezintă un mare avantaj în condițiile în care pentru traficanții de droguri de mare risc cum ar fi heroina și cocaina nu vor mai avea înlesnirea de a primi suspendarea executării pedepsei. În fine, trebuie să vedem de ce avem un aflux atât de mare de droguri în țara noastră și de ce combaterea se face atât de greoi, iar răspunsul este dat de lipsa de personal, probabil”, a precizat avocatul.
Condamnarea este tardivă
Psihologul clinician Mihai Copăceanu, care este specialist în adicții, susține însă că pe lângă creșterea pedepselor mai sunt necesare o serie de măsuri complementare. „Sancționarea traficanților este o măsură târzie și prea puțin descurajează traficul deoarece ea are loc mult timp după ce traficul de droguri ca faptă ilegală a fost comis, după ce a fost depistat, analizat, probat, anchetat, judecat, vorbim deci de instrumentarea unor dosare în termen de luni și ani. În timp ce traficanții depistați sunt judecați, alții, din aceeași rețea de trafic își continuă activitatea, se reorganizează rapid și eficient, cu multă ușurință. Măsurile de condamnare cu executare, oricât de drastice ar fi, sancționează traficanții, însă nu împiedică rețelele de trafic de droguri să fie active, să-și continue și să-și extindă activitatea sau să identifice alți potențiali traficanți. Cei condamnați sunt doar vârful unei mari piramide. Orice traficant de droguri gândește distorsionat, «nu o să fiu prins niciodată, doar fraierii sunt prinși». Sunt prinși, dacă-mi permiteți, 5%, cei care fac greșeli sau care riscă prea mult, cei care nu ascultă indicațiile cu rigurozitate. Sunt necesare alte măsuri strategice și operaționale și în special cele care să reducă oferta și cererea de droguri în România”, susține psihologul.
Drogurile sunt peste tot
Mihai Copăceanu mai crede că pentru a rezolva problema drogurilor avem nevoie de a educa o societatea astfel încât cererea de droguri să scadă brusc, „iar traficanții să declare că «România nu este o piață bună, nu se mai caută droguri, plecăm de aici». Acesta ar trebuie să fie obiectivul nostru. Prin întărirea frontierele maritime, terestre, fluviale și aeriene și prin monitorizarea serviciilor poștale și de curierat. Aceasta înseamnă că agenții poliției de frontieră au nevoie de mai multe resurse umane și materiale pentru identificarea drogurilor în mărfuri, în mijloace de transport și bagaje fie că vorbim de cantități mari de mărfuri în porturi, containere de mare tonaj sau de mașini obișnuite la vămi. De asemenea, nu există o monitorizare a pachetelor trimise prin serviciile de curierat. Oricine poate primi acasă la ușă o cantitate de drog pe care și-a comandat-o online. Traficul online încă nu este redus în țara noastră, dimpotrivă crește, traficul prin rețele de social media, darknet și utilizarea plăților online, inclusiv criptomonede, sau comunicarea digitală criptată”, explică expertul.
Se încarcă comentariile...
