Analiză Șeful Uniunii Barourilor explică decizia CJUE în cazul prescripției penale: „Instanțele vor continua să aplice soluția stabilită de ÎCCJ”

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat joi, 16 iulie, hotărârea în cauza „Lin2”, referitoare la întreruperea termenului de prescripție răspunderii penale. Într-o analiză pentru „Adevărul”, avocatul Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, explică faptul că principala diferență față de hotărârea anterioară, cunoscută drept „Lin1”, privește situația hotărârilor definitive prin care s-a constatat intervenirea prescripției. Potrivit specialistului, aceste decizii rămân definitive și nu vor putea fi puse în discuție indiferent de interpretările care ar putea apărea ulterior.

Traian Briciu, președintele UNBR. FOTO: Facebook / UNBR

Președintele UNBR apreciază că noua hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene trebuie privită în continuitatea deciziei pronunțate în 2023 în cauza Lin 1 și nu ca pe o schimbare de direcție. În opinia sa, CJUE nu modifică principiile stabilite anterior, ci le dezvoltă și clarifică anumite aspecte punctuale.

„Cauza Lin2 urmează, în realitate, linia deciziei anterioare, Lin1, din 2023. Nu mi se pare că situația se schimbă semnificativ, pentru că există un aspect foarte clar, care pare să reprezinte deja un drept câștigat pentru persoanele aflate în această situație”, a explicat Traian Briciu pentru „Adevărul”.

Hotărârile definitive nu mai pot fi puse în discuție

Potrivit avocatului, cea mai importantă clarificare adusă de CJUE privește dosarele în care instanțele au pronunțat deja hotărâri definitive pe motivul intervenirii prescripției. Aceste soluții beneficiază de autoritatea de lucru judecat și nu mai pot fi afectate de eventuale interpretări ulterioare ale dreptului european.

„Lin2 arată explicit că autoritatea de lucru judecat impune ca hotărârile definitive pronunțate pe motivul intervenirii prescripției să nu fie afectate, indiferent de soluțiile interpretative care ar putea apărea ulterior”, a subliniat avocatul.

Dacă în privința hotărârilor definitive lucrurile sunt, în opinia sa, lămurite, aceeași certitudine nu există pentru cauzele aflate încă pe rolul instanțelor. În special, rămâne de văzut dacă judecătorii vor continua să aplice hotărârea de principiu pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2022, care a consacrat aplicarea standardului național de protecție derivat din Constituție.

„În ceea ce privește procesele aflate încă pe rol și întrebarea dacă instanțele ar trebui să nu se mai raporteze la hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2022, care stabilește un standard de protecție derivat din Constituția României, situația este mai puțin clară. Din ceea ce citesc în comunicat, nu rezultă deloc că teza Înaltei Curți din 2022 ar fi invalidată automat prin hotărârea Lin2”, a explicat Traian Briciu.

De ce invocă Înalta Curte principiul legii penale mai favorabile

Traian Briciu amintește că hotărârea Înaltei Curți din 2022 s-a întemeiat pe un principiu constituțional, respectiv aplicarea legii penale mai favorabile. În opinia sa, acesta reprezintă un standard de protecție a drepturilor fundamentale care nu poate fi înlăturat doar pentru că există o interpretare diferită la nivel european.

„Înalta Curte a reținut atunci că standardul național de protecție, derivat din Constituție, presupune aplicarea principiului mitior lex, adică a legii penale mai favorabile. Acesta este un principiu constituțional românesc, care nu poate fi înlăturat doar pentru că există o interpretare diferită la nivel european”, a subliniat avocatul.

Potrivit președintelui UNBR, articolele 15 și 20 din Constituție prevăd atât aplicarea legii penale mai favorabile, cât și prioritatea standardului național de protecție atunci când acesta este mai favorabil decât cel rezultat din tratatele internaționale.

„Constituția României conține două dispoziții esențiale. Prima este articolul 20, care prevede că tratatele și convențiile internaționale prevalează în caz de conflict doar în măsura în care legislația internă nu oferă un standard mai favorabil de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale. Principiul legii penale mai favorabile reprezintă tocmai un asemenea standard de protecție și este consacrat chiar de Constituție. Articolul 15 stabilește expres că legea penală sau contravențională mai favorabilă se aplică retroactiv. Prin urmare, nu vorbim despre o opțiune a Înaltei Curți, ci despre o obligație constituțională”, a subliniat avocatul.

Cum ar putea evolua practica instanțelor

În concluzie, Traian Briciu apreciază că hotărârea Lin2 nu schimbă raportul dintre jurisprudența CJUE și standardul constituțional invocat de instanțele române. Din acest motiv, el se așteaptă ca judecătorii să continue să aplice soluția Înaltei Curți din 2022  privind aplicarea prescripției răspunderii penale.

„Iar în privința dosarelor aflate încă pe rol, din ceea ce rezultă până acum, hotărârea LIN2 nu aduce elemente care să schimbe poziția exprimată în Lin1 cu privire la prioritatea standardului național de protecție a drepturilor fundamentale. Din acest motiv, cred că instanțele vor continua să aplice soluția stabilită de Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărârea de principiu din 2022”, a explicat Traian Briciu.