Decizia CJUE privind prescripția. Cum poate fi interpretată hotărârea instanței europene

Hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza „Lin II” a generat numeroase interpretări privind efectele sale asupra deciziilor Curții Constituționale a României (CCR) în materia prescripției răspunderii penale.

CJUE lasă instanțelor naționale analiza fiecărui dosar privind prescripția. FOTO: Inquam/Octav Ganea

În realitate, decizia instanței europene nu stabilește că hotărârile CCR trebuie înlăturate automat și nici nu obligă instanțele române să nu le mai aplice. CJUE lasă judecătorului național obligația de a analiza fiecare cauză în parte și de a stabili dacă aplicarea normelor interne conduce, în mod concret, la un risc de impunitate incompatibil cu dreptul Uniunii Europene, spun specialiștii în domeniu.

Judecătorul decide de la caz la caz

Hotărârea CJUE nu declară neconforme cu dreptul Uniunii Europene deciziile Curții Constituționale și nici nu dispune anularea efectelor acestora.

Instanța europeană stabilește doar cadrul în care judecătorii naționali trebuie să analizeze dosarele. Astfel, o instanță poate decide să nu aplice jurisprudența CCR doar dacă demonstrează că, în speța respectivă, aplicarea regulilor privind prescripția ar genera un risc sistemic de impunitate incompatibil cu obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

În lipsa unei asemenea constatări, jurisprudența Curții Constituționale continuă să producă efecte în ordinea juridică națională.

Hotărârea vizează doar anumite categorii de cauze

CJUE precizează că aplicarea dreptului Uniunii este relevantă în special în cauzele care privesc interesele financiare ale Uniunii Europene și infracțiunile grave de corupție.

În dosarele care nu intră în această sferă, instanțele pot continua să aplice dreptul național și jurisprudența Curții Constituționale, potrivit regulilor interne.

Prin urmare, hotărârea nu modifică legislația română și nici statutul constituțional al CCR, ci stabilește criteriile pe care judecătorii trebuie să le aibă în vedere atunci când soluționează fiecare cauză.

ÎCCJ: Aplicarea dreptului european trebuie să fie coerentă și previzibilă

Într-un comunicat publicat joi, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că precizări în contextul deciziei pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza Lin II, ce vizează prescripția răspunderii penale. Instanța supremă din România subliniază că misiunea sa este de a asigura o aplicare „loială, coerentă și previzibilă a dreptului”, respectând în mod armonizat atât ordinea juridică europeană, cât și Constituția României.

Instanța supremă subliniază că abordarea sa în materia prescripției nu a reprezentat „o opțiune între dreptul Uniunii Europene și Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, ci o încercare de a aplica în mod armonizat standardele celor două sisteme juridice.

ÎCCJ mai arată că își va exercita în continuare atribuțiile „având ca unic reper aplicarea corectă a dreptului și protejarea drepturilor fundamentale”, insistând asupra necesității unui dialog permanent între Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și instanțele naționale.