Lovitură de teatru la Tribunalul UE: Comisia Europeană trebuie să reevalueze dacă Wizz Air a fost favorizată pe Aeroportul Timișoara în 2010

Tribunalul Uniunii Europene a anulat parțial decizia Comisia Europeană în litigiul dintre Carpatair și Wizz Air privind presupuse ajutoare de stat acordate pe Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia. Instanța europeană a decis că Bruxelles-ul nu a analizat suficient dacă tarifele aeroportuare preferențiale aplicate în 2010 companiei low-cost constituiau sau nu ajutor de stat ilegal, obligând astfel Comisia să reia parțial evaluarea cazului.

Curtea de Justiție a UE decide asupra plângerii Carpatair. Foto arhivă

UPDATE CJUE a anulat parțial decizia privind Aeroportul Timișoara

Concret, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în cazul Carpatair contra Comisia Europeană, că Bruxelles-ul nu a analizat suficient dacă anumite reduceri de taxe acordate companiei Wizz Air de către Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia ar putea reprezenta ajutor de stat ilegal.

Totuși, Tribunalul nu a decis direct că Wizz Air a primit ajutor de stat ilegal. Instanța a anulat doar partea din decizia Comisiei Europene care concluziona că tarifele aeroportuare din 2010 „nu constituie ajutor de stat”.

Practic, cazul se întoarce parțial la Comisia Europeană, care trebuie să refacă analiza și să motiveze mai clar dacă respectivele reduceri tarifare au oferit sau nu un avantaj economic selectiv companiei low-cost.

„TRIBUNALUL (Camera a doua, judecând în complet de cinci judecători) declară și hotărăște:

1) Anulează articolul 2 din Decizia (UE) 2021/1428 a Comisiei din 24 februarie 2020 privind ajutorul de stat SA. 31662 – C/2011 (ex NN/2011) pus în aplicare de România în favoarea Aeroportului Internațional Timișoara – Wizz Air în măsura în care concluzionează că tarifele de aeroport prevăzute în publicația de informare aeronautică din 2010 nu constituie ajutor de stat.

2) Respinge acțiunea cu privire la restul motivelor.

3) Carpatair SA, Comisia Europeană, Wizz Air Hungary Légiközlekedési Zrt. (Wizz Air Hungary Zrt.) și Societatea Națională „Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia” SA (AITTV) vor suporta fiecare propriile cheltuieli de judecată aferente procedurilor în fața Tribunalului și a Curții”, se arată în decizia CJUE publicată miercuri pe site-ul său.

_________________________________________________________________________________________________

Știrea inițială

Curtea de Justiție a Uniunii Europene urmează să se pronunțe pe 13 mai într-un dosar cu miză majoră pentru industria aviatică europeană și pentru modul în care aeroporturile regionale pot acorda facilități companiilor low-cost. Cazul, pornit în urmă cu mai bine de 15 ani de Carpatair împotriva Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia” și Wizz Air, vizează acuzații privind acordarea unor avantaje comerciale considerate de compania românească drept ajutor de stat ilegal, prin reduceri de taxe și condiții preferențiale oferite operatorului low-cost.

Potrivit informării publicate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, litigiul privește acordurile comerciale încheiate între Aeroportul Internațional Timișoara și Wizz Air în perioada premergătoare aderării României la Uniunea Europeană. Aeroportul, administrat de o societate în care statul român deține aproximativ 80% din acțiuni, beneficia la acel moment de finanțări publice importante pentru modernizarea infrastructurii, inclusiv pentru construirea unui terminal destinat zborurilor din afara spațiului Schengen și pentru achiziția de echipamente de securitate.

În paralel, aeroportul încerca să atragă companii aeriene low-cost pentru a crește traficul de pasageri și rentabilitatea economică. În acest context, în 2008 au fost semnate mai multe acorduri comerciale cu Wizz Air privind utilizarea infrastructurii aeroportuare și aplicarea unor reduceri de taxe. Aceste acorduri au fost ulterior modificate în 2010.

Tot în 2010, Carpatair a depus o plângere la Comisia Europeană, susținând că facilitățile oferite Wizz Air reprezentau un ajutor de stat ilegal și că aeroportul, fiind controlat de statul român, nu putea acorda avantaje selective fără aprobarea Bruxelles-ului.

CE a decis că nu sunt ajutoare de stat

După mai mulți ani de analiză, Comisia Europeană a decis în 2020 că majoritatea acordurilor contestate nu reprezentau ajutor de stat ilegal. Executivul european a considerat că măsurile făceau parte dintr-o strategie comercială legitimă prin care aeroportul încerca să își crească traficul și veniturile, acționând ca un operator economic normal de piață.

Carpatair a contestat însă această concluzie în fața Tribunalului Uniunii Europene. În februarie 2023, Tribunalul i-a dat parțial dreptate companiei românești și a anulat articolul 2 din decizia Comisiei Europene, apreciind că Bruxelles-ul a evaluat greșit anumite aspecte privind existența ajutorului de stat.

Ulterior, Wizz Air, Comisia Europeană și Aeroportul Timișoara au formulat recursuri la CJUE. În februarie 2025, Curtea de Justiție a anulat integral hotărârea Tribunalului și a trimis cauza spre rejudecare, ceea ce a redeschis unul dintre cele mai urmărite litigii europene privind concurența din aviație.

Carpatair spunea că Wizz Air a beneficiat de taxe preferențiale

Conflictul dintre Carpatair și Aeroportul Timișoara a devenit relevant la nivel european deoarece ridică o întrebare esențială pentru întreaga industrie aeriană: până unde pot merge aeroporturile regionale în acordarea de reduceri și stimulente comerciale companiilor low-cost fără ca acestea să fie considerate ajutor de stat ilegal.

La finalul anilor 2000, Carpatair era unul dintre principalii operatori ai aeroportului timișorean și dezvoltase acolo un hub regional important, cu zboruri de conexiune către mai multe destinații europene. Extinderea rapidă a Wizz Air pe aeroportul din Timișoara a schimbat însă radical piața locală.

Compania românească a susținut că Wizz Air a beneficiat de taxe preferențiale și condiții comerciale avantajoase care nu erau disponibile și pentru ceilalți operatori. Potrivit Carpatair, aceste facilități au afectat direct concurența și au contribuit la pierderile companiei și la reducerea operațiunilor sale din Timișoara.

Ce a cerut Carpatair

În fața instituțiilor europene, Carpatair a cerut:

• anularea deciziilor prin care Comisia Europeană considera legale anumite facilități acordate Wizz Air;

• recunoașterea existenței unui ajutor de stat ilegal;

• obligarea României la recuperarea avantajelor acordate;

• reanalizarea modului în care aeroportul a acordat reducerile comerciale și stimulentele financiare.

Miza dosarului depășește însă cazul concret din România. În ultimii ani, numeroase aeroporturi regionale europene au încercat să atragă operatori low-cost prin reduceri de taxe și stimulente comerciale, iar cazul Carpatair este considerat unul dintre cele mai importante exemple analizate de instanțele europene pentru definirea limitelor acestor practici.

Decizia care va fi pronunțată pe 13 mai este urmărită atent atât de industria aviatică, cât și de aeroporturile regionale din întreaga Uniune Europeană, deoarece poate influența modul în care vor putea fi negociate pe viitor acordurile comerciale dintre aeroporturi și companiile aeriene low-cost.