Dosar penal privind anularea alegerilor din 2024. Ce au decis procurorii după peste 600 de plângeri
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat deschiderea unui dosar penal „in rem” în urma depunerii a peste 600 de plângeri referitoare la anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Potrivit instituției, urmărirea penală a început la 27 iulie 2026 și vizează, în această etapă, fapte, nu persoane.

Sesizările au fost depuse de reprezentanți ai mișcării civice „Valul Democrației”, care au solicitat tragerea la răspundere penală a unor oficiali aflați în funcții importante în perioada anulării scrutinului sau ulterior. Într-un răspuns transmis la solicitarea acestora, Parchetul General a confirmat existența dosarului penal nr. 48/76/P/2026.
„Ca urmare a depunerii de către o asociație a peste 600 de plângeri în contextul anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, la nivelul Secției de urmărire penală a fost constituit un dosar penal. La data de 27 iulie 2026, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (cu privire la faptă)”, a transmis instituția.
Ce infracțiuni sunt menționate în plângeri
Sesizările vizează mai multe posibile infracțiuni, între care constituirea unui grup infracțional organizat, infracțiuni contra umanității, abuz în serviciu, complicitate la uzurparea funcției, împiedicarea exercitării drepturilor electorale, dare de mită și represiune nedreaptă, potrivit informațiilor prezentate de petenți.
În plângeri sunt menționați oficiali care au ocupat funcții de conducere în instituțiile statului, printre care fostul președinte Klaus Iohannis, fostul premier Marcel Ciolacu, miniștri, reprezentanți ai conducerii militare și ai serviciilor de informații, precum și foști și actuali membri ai Curții Constituționale. De asemenea, sunt nominalizați procurori din cadrul Parchetului General.
Parchetul General: Urmărirea penală „in rem”, o etapă procedurală
Reprezentanții Parchetului General au precizat că începerea urmăririi penale „in rem” reprezintă o etapă procedurală prevăzută de Codul de procedură penală pentru sesizările care îndeplinesc condițiile legale.
„Având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale, nu pot fi comunicate informații suplimentare”, a mai transmis instituția.
Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a avut loc după ce Curtea Constituțională a României a decis anularea întregului proces electoral.
Plângerile depuse de mișcarea civică urmăresc stabilirea eventualelor responsabilități penale în legătură cu această decizie și cu circumstanțele care au precedat-o. Deschiderea dosarului nu reprezintă o confirmare a acuzațiilor formulate de petenți.




















































