Diana Șoșoacă, reclamată la Parchetul General pentru trădare. Denunțul invocă întâlniri cu oficiali ruși și scrisoarea către Putin

Un denunț penal pentru infracțiunea de trădare a fost depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva europarlamentarei Diana Iovanovici Șoșoacă, liderul partidului S.O.S. România. Documentul este semnat de Adrian Băzăvan și Asociația „Lupii Tricolori”, iar autorii solicită procurorilor să înceapă cercetările pentru infracțiunea de trădare iar, în plan secundar, pentru comunicarea de informații false. 

Șoșoacă, acuzată de trădare după mesajele transmise de la Moscova Foto: captură video

Autorii sesizării susțin că acuzațiile sunt bazate exclusiv pe informații publice și că acestea conturează un model de conduită desfășurat pe parcursul mai multor ani.

„Faptele expuse în continuare rezultă din surse publice, indicate în cuprinsul prezentei și centralizate în opisul de înscrisuri anexat. Ele conturează, pe o perioadă de peste patru ani (martie 2022-iunie 2026), un tipar de conduită constant, unidirecțional și sistematic de intrare în legătură cu reprezentanți oficiali ai Federației Ruse și cu instrumente media ale statului rus, în contextul războiului de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei (...) și al amenințărilor directe la adresa securității naționale a României”, se arată în denunțul semnat de Asociația Lupii Tricolori. 

Întâlnirea cu ambasadorul Rusiei, primul episod invocat

Primul episod invocat de denunțători este întâlnirea din 30 martie 2022 dintre Diana Șoșoacă și ambasadorul Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin.

„La data de 30 martie 2022, la aproximativ o lună de la declanșarea invaziei militare ruse asupra Ucrainei, doamna Diana Iovanovici Șoșoacă, însoțită de deputații Dumitru Coarnă, Mihai Lasca și Francisc Tobă, a fost primită în audiență la ambasadorul Federației Ruse la București, domnul Valeri Kuzmin, ocazie cu care a prezentat o propunere de așa-zisă mediere a conflictului, denumită «Pacea de la București». Audiența a avut loc în afara oricărui cadru instituțional românesc, fără mandat din partea autorităților statului român și fără informarea acestora”, mai susțin autorii sesizării.

Potrivit denunțului, relatările de presă din acea perioadă arătau că în cadrul discuțiilor s-a vorbit despre „neutralitatea” României în contextul invaziei ruse în Ucraina și despre faptul că Ucraina nu ar trebui sprijinită militar. Documentul mai menționează că, ulterior, Diana Șoșoacă ar fi fost apreciată public de gruparea de hackeri pro-rusă Killnet.

Participarea la evenimentele Ambasadei Federației Ruse

Totodată, denunțul enumeră apoi participarea repetată a europarlamentarei la evenimente organizate de Ambasada Federației Ruse la București între anii 2022 și 2026.

„Potrivit cronologiei documentate de presă, doamna Diana Iovanovici Șoșoacă a participat în mod constant la evenimentele organizate de Ambasada Federației Ruse la București”, se arată în document, fiind enumerate recepțiile din 3 noiembrie 2022, 11 februarie 2023, 4 mai 2023, 12 iunie 2024, 12 iunie 2025 și 9 mai 2026.

Autorii sesizării susțin că presa a relatat, în martie 2023, că una dintre vizitele la ambasadă a avut ca obiect celebrarea „rezultatelor operațiunii speciale” din Ucraina.

În cazul recepției din 9 mai 2026, Diana Șoșoacă a confirmat că a discutat cu ambasadorul rus Vladimir Lipaev și cu ambasadorul Republicii Populare Democrate Coreene, calificând întâlnirile drept „acte de demnitate națională”.

Proiectul privind anexarea unor teritorii din Ucraina

Un alt argument invocat în denunț este proiectul legislativ depus de Diana Șoșoacă în martie 2023. „În plin război de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, doamna Diana Iovanovici Șoșoacă a depus în Parlamentul României un proiect de lege prin care se propunea denunțarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina (...), precum și «anexarea» de către România a unor teritorii aflate sub suveranitatea Ucrainei”, se precizează în document. Proiectul viza Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Bugeacul, Maramureșul istoric și Insula Șerpilor și prevedea expres că „România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut”.

Autorii sesizării susțin că inițiativa relua o teză formulată anterior de fostul președinte rus Dmitri Medvedev și amintesc că, în urma acestui demers, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a dispus sancțiuni împotriva Dianei Șoșoacă, considerând-o o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei.

Referendumul pentru ieșirea României din NATO

Mai mult, în denunț este menționată și inițiativa depusă în iunie 2024 privind organizarea unui referendum pentru ieșirea României din NATO.

„În iunie 2024, în ultima zi a mandatului de senator și imediat înaintea preluării mandatului de membru al Parlamentului European, doamna Diana Iovanovici Șoșoacă a depus la Senat o cerere privind organizarea unui referendum național referitor la apartenența României la NATO, respectiv ieșirea din Alianță”, se mai arată în sesizare.

Documentul citează și declarațiile potrivit cărora România s-ar afla „sub bocancul NATO”, iar Alianța Nord-Atlantică ar fi „cea mai agresivă, incitantă, periculoasă și potențial distructivă Alianță militară din istoria umanității”.

Alte acuzații din denunț

Sesizarea amintește și hotărârile Curții Constituționale prin care candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale a fost respinsă în 2024 și, ulterior, menținută interdicția pentru scrutinul din 2025.

De asemenea, sunt amintite scrisoarea adresată președintelui rus Vladimir Putin în martie 2025, interviurile acordate publicației Izvestia și postului Russia Today, precum și participarea la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din iunie 2026, unde aceasta s-a adresat direct liderului rus Vladimir Putin.

„La începutul lunii iunie 2026, doamna Diana Iovanovici Șoșoacă s-a deplasat în Federația Rusă și a participat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, eveniment organizat sub egida președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, în condițiile în care niciun stat european nu a participat la eveniment, astfel cum a subliniat public Ministerul Afacerilor Externe al României. În cadrul sesiunii plenare, aceasta i s-a adresat direct președintelui Federației Ruse, declarând, între altele, că «românii nu vă urăsc», că românii «vor pace cu Rusia», că poporul român nu dorește să ajute Ucraina «nici cu bani, nici cu arme», că România ar fi «condusă de Bruxelles», că România «nu are președinte», precum și că «vrem să cooperăm cu Rusia. Nu suntem inamici», exprimându-și admirația față de Federația Rusă. Aceasta s-a prezentat drept lidera «singurului partid de opoziție» și a refuzat să recunoască legitimitatea Președintelui României în exercițiu”, se arată în denunțul semnat de Asociația Lupii Tricolori. 

Semnatarii solicită Parchetului General începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunea de trădare, prevăzută de articolul 394 din Codul penal, iar în subsidiar pentru comunicarea de informații false.

Totodată, Asociația Lupii Tricolori cer administrarea probelor indicate în sesizare și precizează că documentul este întemeiat exclusiv pe informații publice, subliniind că stabilirea existenței infracțiunilor și a eventualei vinovății aparține exclusiv organelor judiciare, cu respectarea prezumției de nevinovăție.