Video Bulevardele și parcurile noi care lasă orașele fără umbră. „Modernizarea nu ar trebui să însemne mai puțini arbori și mai mult beton”

O mulțime de proiecte de modernizare a zonelor centrale, piețelor, bulevardelor și parcurilor din orașele României au stârnit controverse și au împărțit comunitățile în mai multe tabere.

Strada din centrul orașului Hațeg, după modernizare. Foto: Primăria Hațeg

De o parte se află cei care reclamă că vechile parcuri, cu arbori maturi și vegetație bogată, sunt transformate în spații lipsite de umbră, cu piețe și alei betonate, greu de frecventat în zilele caniculare.

Chiar dacă zonele verzi sunt reconfigurate, iar autoritățile susțin că plantează mai mulți copaci decât cei eliminați, noii arbori au nevoie de ani buni pentru a se dezvolta și a oferi umbră.

De cealaltă parte, autoritățile și susținătorii proiectelor arată că investițiile în modernizarea spațiilor urbane aduc mai multe locuri de parcare, sporesc confortul participanților la trafic și pot rezolva problemele provocate de arborii considerați bătrâni, bolnavi sau periculoși.

Arborii tăiați pentru noile parcări

În Hațeg, un oraș cu 10.000 de locuitori, vegheat de la distanță de crestele Retezatului, modernizarea zonei centrale a stârnit controverse (video: Primăria Hațeg).

Zeci de arbori de pe marginea străzii Tudor Vladimirescu, parte a Drumului Național 68 și principala arteră care traversează centrul orașului, au fost tăiați pentru a face loc unor noi parcări. Dispariția vegetației a provocat nemulțumiri în rândul celor care consideră că proiectul lasă prea puțin spațiu pentru copaci și umbră.

Orașul Hațeg în 2025. Foto: Daniel Ștefan Iakob. Facebook

Daniel Ștefan Iakob, pasionat de natură și specialist în amenajarea spațiilor verzi, a reclamat că autoritățile din Hațeg nu ar fi păstrat suficient loc pentru plantarea unor arbori noi, după eliminarea celor maturi.

„Știți în cât timp un arbore nou-plantat poate ajunge să ofere umbră și să răcorească o stradă? Nu peste noapte. Vorbim de ani buni, poate chiar de un deceniu sau mai mult, până când un arbore ajunge să aibă un coronament suficient de dezvoltat”, a arătat acesta.

Orașul Hațeg, după modernizarea zonei centrale. Foto: Primăria Hațeg

El a atras atenția că arborii plantați în spații înguste, înconjurați de dale, beton și asfalt, sunt mai vulnerabili în fața căldurii și a secetei și au mai puțin loc pentru dezvoltarea rădăcinilor.

„Locul lor a fost luat de beton”

Daniel Iakob a relatat că, până de curând, în zona Spitalului Orășenesc se aflau tei plantați în urmă cu peste trei decenii. Arborii erau însoțiți de o fâșie verde, lată de aproximativ un metru, care separa trotuarul de carosabil și oferea umbră pietonilor.

„În acest an, atât acea zonă verde, cât și teii au dispărut. Locul lor a fost luat de beton. În 2026, când peste tot se vorbește despre reducerea poluării, adaptarea orașelor la schimbările climatice și protejarea spațiilor verzi, la Hațeg acestea sunt înlocuite cu suprafețe betonate și asfaltate, în numele modernizării”, a transmis acesta, pe pagina sa de Facebook.

Autorul postării susține că efectele vor fi resimțite mai ales în zilele toride de vară, când asfaltul și betonul absorb și degajă căldură, iar blocurile din apropiere nu mai beneficiază de bariera naturală oferită de coroanele arborilor. El adaugă că dispariția copacilor înseamnă mai puțină umbră pentru pietoni, un disconfort termic mai mare și o protecție redusă împotriva prafului și a noxelor produse de traficul rutier.

Hațeg în 2025. Video Daniel Guță, Adevărul

„Arborii nu erau doar un element de decor, ci o parte esențială a calității vieții din acea zonă. Știți cât de grav îi va afecta acest lucru pe cei care locuiesc acolo, pe pacienții și aparținătorii care ajung zilnic la spital sau pe pietonii care vor traversa strada în zilele caniculare?”, a adăugat Daniel Iakob.

În final, mai spune el, dezvoltarea urbană nu ar trebui să ducă la dispariția vegetației mature.

„Modernizarea nu ar trebui să însemne mai puțini arbori și mai mult beton. Un oraș modern este un oraș care știe să păstreze echilibrul dintre dezvoltare și natură, dintre confort și sănătatea oamenilor”, a încheiat acesta.

Primarul Hațegului: „Arborii erau deteriorați”

În centrul orașului Hațeg au loc două proiecte de modernizare a zonei. Primul vizează reamenajarea străzii Tudor Vladimirescu și a zonei Pieței Unirii, cu reorganizarea circulației, refacerea trotuarelor și amenajarea unor locuri de parcare. Al doilea urmărește modernizarea Parcului Central și a altor zone verzi din oraș, printr-o investiție finanțată din fonduri europene. Lucrările prevăd refacerea aleilor, amenajări peisagistice și plantarea unor arbori, arbuști și plante perene.

Adrian Pușcaș, primarul orașului Hațeg, a răspuns criticilor apărute după tăierea unor arbori. Edilul susține că o parte dintre copaci erau deteriorați, că spațiile verzi nu vor fi reduse și că vor fi plantați mai mulți arbori decât cei eliminați. El a explicat situația într-un interviu pentru „Adevărul”.

Adevărul: De ce a fost necesară tăierea unor arbori maturi din zona centrală?

Adrian Pușcaș: Unii dintre arbori erau deteriorați, într-o stare avansată de degradare. Erau și tuia care ajunseseră în carosabil. Noi a trebuit să creăm locuri de parcare. Până acum, centrul orașului nu avea locuri de parcare, ci două benzi de circulație. Este un drum european și național, nu este un drum al primăriei. Am obținut toate avizele necesare. Am fost personal în Comisia Tehnică de la București și am susținut proiectul, pentru că doar cu avizul administratorului drumului s-a putut face această modernizare.

Vor fi plantați alți copaci în locul celor eliminați?

Sigur. Am tăiat 30 de copaci și vom planta 50. Vor fi copaci maturi, aflați în vegetație, cu diametru suficient. Vom planta platani, care au rădăcină pivotantă și nu ridică pavajul, așa cum se întâmpla cu ceilalți arbori. Au fost lăsate spațiile pentru plantare și a fost pus pământ. Copacii vor fi plantați în luna octombrie.

Cum le răspundeți celor care spun că modernizarea a adus mai mult beton și mai puțină umbră?

Zona verde nu s-a redus. Inclusiv în zona centrală, în fața primăriei, au fost create alveole pentru spații verzi, iar alte zone verzi au fost amenajate în fața sediului BCR. Am făcut un proiect foarte frumos. Hațeganii sunt bucuroși că avem traficul organizat, parcări amenajate și ceea ce trebuie într-un oraș. Trebuie să ne modernizăm și să ținem pasul cu viitorul. Nu putem rămâne să trăim în trecut.

Nemulțumirile vin de la câțiva cârcotași și de la reprezentanți ai unor partide, dintre care unii nici măcar nu fac parte din comunitatea Hațegului. În schimb, foarte mulți hațegani ne-au felicitat pentru ceea ce am realizat. Și drumul a trebuit amenajat conform avizului primit. A fost nevoie de lărgirea benzilor de circulație, iar noi nu puteam realiza proiectul într-un alt mod.

Parcul central face parte din același proiect?

Nu, sunt două proiecte diferite. Pentru parc lucrăm prin Programul Regional Vest 2021–2027, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest. Este un proiect finanțat din fonduri europene, iar partea de proiectare a fost plătită tot prin ADR Vest. În parc va fi amenajată o alee centrală și alte două alei laterale. Vor fi plantați 90 de arbori noi, arbuști și aproximativ 800 de plante perene. Nu vom mai planta în fiecare primăvară panseluțe, ci vom avea plante perene. Parcurile trebuie refăcute și modernizate. Sunt și arbori care se pot prăbuși peste oameni, iar astfel de situații trebuie prevenite.

Modernizările urbane care au împărțit comunitățile

În ultimii ani, numeroase proiecte de modernizare a unor zone urbane din România au stârnit controverse. Autoritățile le-au prezentat drept investiții necesare pentru refacerea infrastructurii și crearea unor spații publice mai atractive, în timp ce o parte dintre locuitori au reclamat tăierea arborilor maturi și reducerea zonelor cu umbră.

În Hunedoara, reamenajarea Parcului Libertății din Centrul Vechi a dus, în 2023, la tăierea a aproximativ 40 de copaci și la reconfigurarea întregii zone. În locul lor au fost plantați arbori ornamentali noi, însă aceștia sunt încă de dimensiuni reduse. Unii localnici s-au declarat nemulțumiți de dispariția vegetației mature și de lipsa umbrei în piața amenajată pe malul râului Cerna.

Tot în Hunedoara, transformarea unei porțiuni a Bulevardului Corvin în zonă pietonală, printr-o investiție de peste două milioane de euro, a presupus eliminarea arborilor vechi de pe marginea fostei artere rutiere. Înainte de tăiere, peste 50 de paltini și oțetari au fost evaluați de specialiști silvici, care au recomandat extragerea lor. Noii arbori plantați pe pietonală, aproape 100, au rămas însă mult timp de dimensiuni reduse, iar schimbarea aspectului bulevardului a provocat nemulțumiri.

O mare parte din vegetația matură a Hunedoarei provenea din amplele campanii de plantare desfășurate în perioada 1960–1975, când în oraș au fost plantați peste 60.000 de arbori ornamentali.

Controverse asemănătoare au apărut în mai multe orașe. La Câmpeni, tăierea unor arbori seculari în cadrul proiectului de reabilitare a centrului civic a provocat proteste, localnicii cerând modernizarea parcului fără distrugerea copacilor care ofereau umbră zonei centrale.

În București, variantele propuse pentru amenajarea Pieței Favorit din Drumul Taberei au fost criticate pentru numărul redus de arbori și pentru suprafețele întinse destinate piețetei. Reprezentanții administrației au susținut însă că spațiul urma să fie transformat într-un centru cultural și într-o zonă pentru spectacole și evenimente publice.