De ce nu a putut fi doborâtă drona care s-a prăbușit în Suceava. Explicațiile ministrului Miruță: „Avea încărcătură explozivă”

Drona rusească prăbușită joi în România avea încărcătură explozivă, care s-a desprins și a explodat în aer, la circa 30 de metri de locul unde a căzut aparatul, informează ministrul Apărării, Radu Miruță.

Radu Miruță explică de ce nu a putut fi doborâtă drona din Suceava Foto: Facebook / MApN

„Este o dronă de model rusesc. Este o dronă care avea încărcătură explozivă. Este o dronă a cărei încărcătură explozivă s-a desprins de pe ea puțin înaintea prăbușirii, având loc o explozie în aer la aproximativ 30 de metri de locul în care a căzut drona”, a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, la Antena 3.

El a precizat, totodată, că modelul are echipamente pe care Armata Română nu le-a mai identificat până acum la alte drone care au intrat în spațiul aerian al țării noastre.

Aparatul a fost detectat de radarele Ministerului Apărării încă de când se afla în spațiul aerian al Ucrainei.

„Este o dronă pe care am monitorizat-o pe radarele Ministerului Apărării încă dinaintea intrării în spațiul aerian românesc. A intrat pentru un timp foarte scurt în spațiul aerian românesc. Nu au fost îndeplinite condițiile necesare pentru ca drona respectivă să fie angajată”, a adăugat ministrul.

De ce nu s-a intervenit pentru doborârea dronei

Radu Miruță a explicat că faptul că drona nu a fost doborâtă nu ține doar de momentul în care aceasta a intrat în spațiul aerian românesc. Ca o țintă să poată fi lovită, trebuie îndeplinite simultan mai multe condiții tehnice, astfel încât intervenția să nu pună în pericol populația și să nu existe riscul ca racheta să iasă din spațiul aerian al României.

„Nu este doar norocul, pentru că, pe măsură ce drona se deplasează în spațiul aerian românesc, cresc șansele să se suprapună condițiile necesare pentru a putea fi angajată. Adică au fost situații în care drona a fost lovită în primele 5 minute, au fost situații în care drona a fost lovită după 20 de minute”, a explicat ministrul interimar al Apărării.

Potrivit acestuia, momentul în care o dronă poate fi angajată depinde de mai multe criterii care trebuie îndeplinite simultan. În cazul aparatului prăbușit joi, această combinație de condiții nu s-a realizat.

„Este vorba de suprapunerea unor condiții obligatorii din punct de vedere tehnic, astfel încât în ea să se poată trage fără să fie afectată populația care ar fi, eventual, sub zona respectivă, și fără ca racheta să iasă din spațiul aerian românesc. Sunt mai multe condiții; pentru a se îndeplini aceste poziții optime trebuie suprapuse mai multe scenarii care trebuie bifate, ceea ce nu s-a întâmplat în acest caz”, a precizat Radu Miruță.

El a afirmat, totodată, că este prea devreme pentru a concluziona dacă pătrunderea dronei în spațiul aerian românesc poate fi considerată o provocare deliberată, sau un accident.

„E greu de spus la câteva ore după. Uitându-mă istoric, au fost situații în care am apreciat la nivelul strategic al Ministerului Apărării că a fost o testare; sunt foarte multe situații în care, pur și simplu, au fost deraiate de apărarea antiaeriană din Ucraina sau de bruiaj”, a adăugat el.

Amintim că drona care a pătruns în spațiul aerian al României a zburat timp de aproximativ 4 minute în spațiul aerian național, după care s-a prăbușit în apropierea localității Solca, județul Suceava. Incidentul nu s-a soldat cu victime și nu au fost înregistrate pagube materiale.

Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea.