Cum poate fi îngenuncheată Rusia. Politologul Cristian Pîrvulescu explică în ce condiții și când se poate ajunge la pace
0Războiul din Ucraina a intrat în al treilea an, iar pacea nu pare deloc aproape, chiar și după Summitul din Elveția, de pe 15-16 iunie. Analistul politic Cristian Pîrvulescu explică când și cum s-ar putea ajunge la pace, dar și de ce e nevoie de timp ca sancțiunile împotriva Rusiei să își facă efectul.
Summitul global pentru pace din Elveția a încheiat o săptămână cu o mulțime de vești bune pentru ucraineni. Astfel, Ucraina a semnat la summitul G7 acorduri de securitate cu Statele Unite ale Americii și cu Japonia, iar în plus a obținut un credit de 50 de miliarde de dolari. Acesta va fi garantat de activele înghețate ale Rusiei. Și asta nu e tot. Uniunea Europeană a stabilit că negocierile de aderare cu Ucraina vor începe oficial pe 25 iunie, lucru valabil și pentru Republica Moldova. În plus, NATO a decis să înființeze o misiune specială de coordonare a ajutorului militar ce va fi destinat Ucrainei. Acestă misiune va avea comandament central în Germania, dar țările din estul Europei vor avea rolul unor adevărate noduri logistice.
Pacea e încă departe
Cu toate acestea, deși 92 de națiuni și-au trimis reprezentanții la Summitul de pace care a avut loc pe 15-16 iunie, la Lucerna, în Elveția, nu există rezultate clare. Fără Federația Rusă, care nu a fost invitată, dar și fără China, care a declinat oferta, întâlnirea avea o miză importantă, dincolo de tatonări.
Cu toate acestea, pacea este încă departe, avertizează politologul Cristian Pîrvulescu, într-un interviu pentru „Adevărul”. De altfel, el nu se așteaptă ca lucrurile să se schimbe prea curând.
„Nu e de așteptat să avem prea curând pace. Pentru că un cadru pentru negociere ulterioare depinde de Rusia, care nu numai că participă, dar nici nu recunoaște legitimitatea acestei reuniuni. Așa că nu mă aștept ca situația să se modifice într-un fel. Pacea depinde în mare măsură de situația de pe teren. Ori când niciuna dintre părți nu este înfrântă și nu este dispusă să renunțe... De ce ar renunța acum ucrainienii când încep să aibă succese militare după ce au trecut printr-o perioadă de șase luni foarte dificilă?”, explică politologul.
În opinia sa, a fost vorba de o încercare diplomatică, dar cu un efect mult diluat și din cauză că Beijingul nu a marșat pe această idee.
Pîrvulescu spune nu păcii cu orice preț
Cristian Pîrvulescu nu este de acord cu cei care susțin că este nevoie de un compromis cât mai rapid și pentru a se pune la punct detalii de pace în Ucraina. În opinia sa, atâta timp cât condițiile le sunt nefavorabile ucrainenilor, este exclus să se facă progrese în acest sens.
„Eu nu cred că pacea trebuie căutată cu orice preț. Nu cred că pacea trebuie să însemne că victima este cea care trebuie să plătească. Nu cred deloc asta. Și cred că avem nu numai obligație morală, ci și politică să-i sprijinim pe cei care au fost agresați. Deci, cred că, din punctul ăsta de vedere, summitul din Elveția e o încercare, dar nu are cum să reușească. Iar G7 n-a făcut decât să seteze noi sancțiuni împotriva Rusiei”, susține Pîrvulescu.
Cristian Pîrvulescu a vorbit și despre războiul hibrid declanșat de Federația Rusă, război hibrid care vizează inclusiv România.
„Eu vă întreb în momentul de față dacă este realist să încheiem pace cu o Rusie care agresează în momentul de față în mod vădit România. Deci nu e vorba doar de Ucraina. Vorbim despre războiul hibrid care a încercat să destabilizeze într-un mod grav Franța. Deci noi înseamnă că suntem naivi. A da Rusiei în momentul de față vreun avantaj este fatal și nu doar pentru democrație”, afirmă el.
Cum poate fi îngenuncheată Rusia
El a adus în discuție și faptul că, cel puțin deocamdată, sancțiunile la care este supusă Federația Rusă nu dau roade și a explicat și de ce. Cristian Pîrvulescu subliniază însă, că pe termen lung aceste sancțiuni vor șubrezi poziția Rusiei.
„E vorba despre noi sancțiuni care vor afecta și mai mult capacitatea Rusiei de a purta acest război, dar este o chestiune doar pe termen lung. Sancțiunile nu-și ating obiectivul imediat, după cum știți”, adaugă el.
Astfel, pacea va fi obținută mai devreme sau mai târziu, însă nu atât prin victorii decisive ale ucrainenilor pe front, pentru care nu există niciun fel de garanții, ci mai degrabă în momentul în care Rusia va fi îngenuncheată de sancțiunile Occidentului. Iar rușii au mai trecut o dată prin asta. În 1990, când fosta Uniune Sovietică s-a prăbușit, a contat enorm uzura și problemele provocate de războiul devastator din Afganistan, care i-a afectat din plin pe sovietici.
Dar, deocamdată, nu suntem încă acolo în cazul Federației Ruse.
„Rusia n-a fost afectată într-un mod în care situația ei să fie schimbată. Dar vă întreb așa, au reușit sancțiunile americane împotriva Cubei? N-au reușit nici până astăzi, dar regimul cubanez a supus populația Cubei la situații incredibile, este o sărăcie de nedescris acolo. Deci, au reușit sancțiunile occidentale împotriva Iranului? Dacă discutăm despre schimbarea regimului, nu. Dacă discutăm, însă, despre capacitatea regimului de a-și atinge obiectivele politice și militare, putem spune că da”, mai spune Cristian Pîrvulescu.
El mai arată că Federația Rusă era deja pregătită pentru aceste sancțiuni, iar din acest motiv ele își efectul mai greu. De altfel, potrivit Băncii Mondiale și a FMI, economia Federației Ruse a crescut în 2023 și este de așteptat să crească și în 2024. Prețul e însă unul mare. Bugetul pentru înarmare și război a fost suplimentat, iar aproape tot profitul obținut de Moscova este direcționat aici.
„Rusia era pregătită pentru aceste sancțiuni. Să nu uităm că sancțiunile au început din 2014 și și-au atins obiectivele într-o măsură relativă, dar Rusia s-a adaptat. Rusia era convinsă că vor urma aceste sancțiuni și a luat o serie de măsuri de prevedere. Dar cu cât se adună mai multe sancțiuni, cu cât va fi mai complicat pentru ei”, completează Pîrvulescu.
El a comentat și decizia luată la întâlnirea G7, prin care Ucraina va primi o nouă sumă importantă, 50 de miliarde de dolari.
„Decizia de a oferi 50 miliarde de dolari din activele rusești pentru reconstrucția Ucrainei este o decizie importantă, riscantă și care avertizează Rusia în legătură cu consecințele acestui război. Vă dați seama că răspunsul Rusiei va fi pe măsură în sensul intensificării războiului hibrid”, anticipează expertul.
Cât de periculoase sunt vasele rusești din Cuba
La final, el a comentat prezența unor vase de luptă rusești, inclusiv a unui submarin nuclear, la Havana, în Cuba. Dacă mulți analiști au vorbit despre riscuri majore și despre probleme ce pot evolua de aici, Cristian Pîrvulescu vede diferit lucrurile. În opinia sa nu există riscul unei noi crize a rachetelor, așa cum s-a întâmplat în octombrie 1962, când sovieticii au dus arme nucleare chiar în coastele Statelor Unite ale Americii.
„E doar un mod de a-și transmite anumite mesaje. Rusia încearcă să intimideze și să transmită un mesaj SUA, dar nu e ceva nemaipomenit. E tipic. Așa se transmit semnale reciproce, cum americanii, francezii, englezii sau NATO transmit unele semnale Rusiei, iar Moscova încearcă să răspundă în egală măsură. Este în strategia aceasta de dialog, de război, dacă vreți, încă din timpul Războiului Rece”, a încheiat Cristian Pîrvulescu.
Se încarcă comentariile...
