Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră? Avertisment după incidentul cu drona din Portul Constanța: „Probabil am avea o bâlbă colectivă”

Incidentul produs vineri, 6 iunie, în Portul Constanța, unde o dronă a explodat în apropierea unei nave și a unei clădiri fără a provoca victime, readuce în atenție o întrebare esențială pentru securitatea națională a României: cine apără infrastructura energetică strategică din Marea Neagră?

Incidentul readuce în atenție o întrebare esențială pentru securitatea națională a României. FOTO FB

În acest context, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, atrage atenția asupra unei vulnerabilități majore a României: lipsa unei structuri unice care să coordoneze protecția infrastructurilor energetice critice, inclusiv a platformelor offshore din Marea Neagră.

Mai multe instituții, dar fără un comandament unic

Potrivit analizei realizate de Asociația Energia Inteligentă, securitatea platformelor de gaze este asigurată în prezent indirect de mai multe instituții și entități, fără ca vreuna dintre acestea să aibă responsabilitatea exclusivă pentru apărarea infrastructurii energetice offshore.

• Operatorul (OMV Petrom) – securitate industrială, monitorizare tehnică și control acces.

• Paza platformei realizată de o Firmă de Securitate Privată – proceduri de securitate și echipe specializate.

• Forțele Navale Române – asigură supravegherea și prezența navală în zona maritimă de responsabilitate a României, inclusiv monitorizarea amenințărilor maritime.

• Forțele Aeriene Române – asigură supravegherea spațiului aerian și reacția la amenințări aeriene.

• Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – monitorizează riscurile și amenințările de securitate.

• Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră Română – au atribuții privind securitatea maritimă și controlul frontierelor.

• Autoritatea Navală Română – monitorizează traficul naval și siguranța navigației.

„Nu există nicio instituție care să aibă misiune principală și exclusivă apărarea infrastructurilor energetice offshore și onshore și coordonarea asigurării securității energetice a României”, susține Dumitru Chisăliță, într-un comunicat de presă.

Acesta ridică mai multe întrebări privind capacitatea de reacție a statului în cazul unei situații de criză: cine coordonează intervenția în primele 30 de minute după un incident, cine deține imaginea integrată asupra amenințărilor maritime, energetice și cibernetice și cine stabilește prioritățile dacă sunt afectate simultan mai multe infrastructuri critice.

Neptun Deep, o provocare suplimentară pentru securitatea României

Problema devine și mai importantă odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep, una dintre cele mai importante investiții energetice ale României și Uniunii Europene.

Neptun Deep este amplasat la aproximativ 170 de kilometri de țărm, în Zona Economică Exclusivă a României, nu în apele teritoriale ale statului român.

Spre deosebire de apele teritoriale, unde România exercită suveranitate deplină, în Zona Economică Exclusivă statul are doar drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice. Din acest motiv, protecția unei astfel de instalații este considerabil mai complicată atât din punct de vedere juridic, cât și militar.

Scenarii de risc: drone, sabotaje și atacuri hibride

Potrivit lui Chisăliță, dacă România s-ar confrunta cu un atac cu drone maritime, sabotarea conductelor submarine, atacuri asupra platformelor de producție, operațiuni hibride sau chiar un blackout energetic, răspunsul ar trebui să implice simultan numeroase instituții.

„Răspunsul teoretic ar implica simultan Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile de informații, Ministerul Energiei, operatorii economici și alte structuri ale statului. În realitate probabil am avea o bâlbă colectivă”, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă.

Acesta subliniază că România nu dispune în prezent de un comandament unic dedicat securității energetice care să coordoneze permanent toate aceste capabilități.

Propunerea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică

În opinia specialistului, odată cu intrarea în producție a proiectului Neptun Deep, România ar trebui să treacă de la actualul concept de supraveghere generală a spațiului maritim la un sistem permanent de protecție a infrastructurilor energetice, similar celor existente în Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului.

Ca soluție, Asociația Energia Inteligentă reamintește o propunere transmisă Guvernului încă din anul 2016: înființarea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică, instituție independentă aflată în coordonarea Guvernului și dedicată gestionării amenințărilor la adresa infrastructurilor energetice.

„Întrebarea „Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?” scoate în evidență vulnerabilitatea mare a României”, concluzionează Dumitru Chisăliță, în contextul în care incidentele recente din regiunea Mării Negre arată că amenințările la adresa infrastructurilor critice nu mai reprezintă scenarii teoretice, ci riscuri reale care necesită mecanisme clare și rapide de răspuns.

O dronă a explodat în Portul Constanța

Reamintim că o dronă a explodat vineri, 6 iunie, la ora 10:28, în Portul Constanța, avariind o navă și o clădire din apropiere, fără a provoca victime. Acest incident a venit la o săptămână după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, distrugând un apartament și rănind ușor două persoane. 

Primele informații oficiale despre explozie au fost comunicate la mai bine de 30 de minute după deflagrație, în timp ce imagini de la fața locului circulau deja pe rețelele sociale. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că autoritățile române au fost informate de partea ucraineană cu aproximativ 10-15 minute înainte de explozie că drona transporta explozibil, iar echipele de specialiști trimise în zonă au fost retrase preventiv.