Cum a trecut neobservată drona care a explodat în Portul Constanța. „Armata, la un asemenea context geopolitic, nu are voie să nu aibă radare de monitorizare”

Deși autoritățile române au încercat să explice cauzele și cronologia evenimentelor în cazul incidentului de vineri, când o dronă a explodat în Portul Constanța, multe întrebări legate de ce s-a întâmplat acolo rămân fără răspuns.

Multe întrebări legate de incidentul din Portul Constanța rămân fără răspuns. FOTO IGSU

Surse citate de G4Media și Info Sud-Est susțin că pătrunderea dronei în port a fost posibilă din cauza lipsei unor sisteme performante de monitorizare

 „Nici Ministerul Apărării, nici Ministerul Transporturilor nu au cumpărat radare performante de monitorizare a ambarcațiunilor care trec de digul care marchează intrarea în port de 4 ani, de când Rusia a invadat Ucraina”, spun sursele

Potrivit acestora, au existat mai multe drone ucrainene care ar fi fost deturnate de Rusia, iar una dintre acestea a fost direcționată către Portul Constanța, ajungând în apropierea unei nave încărcate cu metanol, „lichid toxic și inflamabil”, fără a fi detectată în timp util.

Oficialii consultați indică deficiențe în măsurile de securitate adoptate după tensionarea relațiilor diplomatice cu Rusia.

„Autoritățile române nu au făcut nimic pentru a proteja și securiza la maximum Portul Constanța, n-au instalat nici banala pază umană”, susțin aceștia, explicând că această situație a permis accesul neîngrădit al dronei.

Aceleași surse susțin că incidentul scoate la iveală probleme serioase de securitate, în special în ceea ce privește sistemele de supraveghere. Potrivit acestora, lipsa unor radare performante face ca ambarcațiunile de mici dimensiuni sau fără semnătură radar semnificativă să fie greu de detectat.

În acest context, oficialii citați afirmă că, în prezent, astfel de obiecte pot fi observate doar vizual, „dacă e cineva în capul digului”, în condițiile în care echipamentele existente „nu sunt performante”.

În privința reacției autorităților ucrainene, oficialii consultați afirmă că notificarea către partea română ar fi venit târziu, întrucât inițial s-au făcut încercări de recuperare a controlului asupra dronei deviate. Abia după ce aceste încercări au eșuat, ar fi fost transmisă alerta.

Totodată, oficialii atrag atenția că și reacția autorităților române ridică semne de întrebare, în special în ceea ce privește durata în care drona a rămas în port.

De asemenea, sursele citate indică și lipsuri în planul măsurilor de securitate fizică, susținând că nu au fost implementate suficiente acțiuni de protecție în zona portuară după deteriorarea relațiilor diplomatice cu Rusia. 

„Armata, la un asemenea port și context geopolitic nu are voie să nu aibă radare de monitorizare” 

Lipsa echipamentelor adecvate reprezintă o vulnerabilitate majoră.

„Nu avem radare de sensibilitatea asta. Și ANR trebuia dotat, dar și Armata trebuie să aibă. Astfel de echipamente le cumpără Ministerul Apărării și Ministerul Transporturilor (...) Armata, la un asemenea port și context geopolitic nu are voie să nu aibă radare de monitorizare după un război care durează deja de patru ani”, au precizat oficialii.

În urma incidentului, rămân mai multe întrebări fără răspuns oficial, legate de modul în care drona a intrat în port, momentul exact al detectării, comunicarea către populație și întârzierea măsurilor de evacuare.

Amintim că drona a explodat vineri, la ora 10:28, în Portul Constanța, avariind o navă și o clădire din apropiere, fără a provoca victime. Primele informații oficiale au fost comunicate abia după ora 11:00, în timp ce imagini surprinse în port circulaseră deja pe rețelele sociale, alimentând panică și dezinformări, pe fondul lipsei unei comunicări publice rapide din partea autorităților.