România repornește trei grupuri pe cărbune pentru a-și asigura energia în perioadele de consum ridicat
Trei grupuri energetice pe cărbune din cadrul Complexului Energetic Oltenia vor fi repuse în funcțiune, în contextul presiunilor tot mai mari asupra sistemului energetic și al necesității asigurării producției de electricitate în perioadele cu consum ridicat. Este vorba despre grupurile 5 și 6 de la Sucursala Electrocentrale Rovinari și grupul 5 de la Sucursala Electrocentrale Turceni.

Decizia vine într-o perioadă în care autoritățile încearcă să asigure un nivel suficient al capacităților de producție, în condițiile unei piețe energetice marcate de volatilitate și de prețuri ridicate.
Grupurile pe cărbune urmează să contribuie la acoperirea consumului în intervalele în care producția din surse regenerabile este redusă, în special în orele de seară sau în perioadele cu condiții meteorologice nefavorabile.
Complexul Energetic Oltenia rămâne unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică ai României, având un rol esențial în echilibrarea Sistemului Energetic Național, mai ales în perioadele în care producția din surse eoliene și fotovoltaice este redusă.
Repunerea în funcțiune a grupurilor 5 și 6 de la Rovinari și a grupului 5 de la Turceni vine într-un context în care sistemul energetic românesc se confruntă cu mai multe provocări simultane. Una dintre acestea este oprirea planificată pentru retehnologizare a Reactorului 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă, care are o putere instalată de aproximativ 700 MW și va reduce temporar capacitatea de producție a României.
Cele două grupuri de la Rovinari și grupul 5 de la Turceni au împreună o putere comparabilă cu cea a reactorului care urmează să fie oprit, motiv pentru care sunt considerate o soluție de rezervă pentru menținerea echilibrului Sistemului Energetic Național.
În paralel, România se află în plin proces de tranziție energetică și și-a asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte angajamente europene, închiderea etapizată a capacităților de producție pe bază de cărbune. Totuși, evoluțiile recente de pe piața energiei au readus în discuție ritmul acestei tranziții și necesitatea ca grupurile pe cărbune să rămână disponibile până când vor fi puse în funcțiune suficiente capacități noi de producție și de stocare a energiei.
În acest context, a fost relansată și dezbaterea privind oportunitatea amânării termenelor asumate pentru închiderea unor centrale pe cărbune, argumentul principal fiind menținerea securității energetice și evitarea creșterii dependenței de importurile de energie în perioadele de consum ridicat.
Legea decarbonizării a fost adoptată pe 5 august
Proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire a fost adoptat pe 5 august și urmărește reducerea emisiilor și accelerarea tranziției către un sistem energetic mai sustenabil.
Închiderea centralelor pe cărbune a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai disputate subiecte din domeniul energiei. Deși România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) un calendar de eliminare treptată a producției pe bază de cărbune, pe fondul crizei energetice și al creșterii prețurilor la electricitate au apărut tot mai multe solicitări pentru amânarea acestor termene.
În ultimii ani însă, pe fondul crizei energetice și al creșterii prețurilor la electricitate, tot mai mulți politicieni și reprezentanți ai industriei au susținut că aceste termene sunt prea stricte și că România riscă să închidă capacități importante de producție înainte de a avea suficiente alternative. Ei cer renegocierea calendarului cu Bruxelles-ul și amânarea închiderii unor grupuri energetice până la punerea în funcțiune a noilor centrale pe gaze, a reactoarelor nucleare, a proiectelor din surse regenerabile și a capacităților de stocare.
Pe de altă parte, Comisia Europeană insistă ca România să respecte angajamentele asumate, argumentând că acestea fac parte din obiectivele de reducere a emisiilor de carbon și din condițiile pentru accesarea fondurilor europene.
În esență, disputa nu este dacă România trebuie să renunțe la cărbune, ci dacă acest proces poate fi făcut în ritmul stabilit inițial, fără a afecta securitatea energetică și fără a crește dependența de importurile de energie.
Pe de altă parte, contoarele individuale pentru încălzire și apă caldă vor deveni obligatorii în blocurile racordate la sistemul centralizat până la sfârșitul anului 2030, iar biomasa forestieră folosită în scopuri energetice va trebui să provină exclusiv din surse sustenabile. Sunt două dintre cele mai importante măsuri prevăzute în proiectul legii privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire.
„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii economici care introduc pe piaţă sau comercializează biomasă forestieră în scopuri energetice au obligaţia de a furniza exclusiv biomasă forestieră sustenabilă.
În vederea reducerii utilizării biomasei forestiere şi a combustibililor fosili solizi pentru încălzire în gospodării individuale şi în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, autorităţile administraţiei publice locale, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice centrale, instituie şi derulează programe de sprijin pentru înlocuirea unităţilor de încălzire”, se arată în proiect.





















































