De ce sistemul nostru de radare nu a detectat drona care a explodat în Portul Constanța. MAI: „SCOMAR a fost proiectat și configurat pentru altfel de ţinte”

După ce au apărut întrebări legate de modul în care drona maritimă care a explodat în Portul Constanța a ajuns atât de aproape de țărm fără să fie interceptată, Ministerul Afacerilor Interne vine cu clarificări.

MAI explică modul în care drona a ajuns nedetectată în Portul Constanţa. FOTO: X

La peste patru ani de la începerea războiului din Ucraina, la o aruncătură de băţ de graniţa României, incidentele grave din ultima vreme, legate de drone care ajung sau explodează pe teritoriul românesc, au devenit tot mai greu de trecut cu vederea. De fiecare dată, autorităţile au dat asigurări că situaţia este sub control şi că nu există pericole pentru populaţie.

Cu toate aceste, cel mai recent incident de acest fel, explozia unei drone maritime ucrainene în Portul Constanţa, vineri, 5 iunie, ridică, din nou, mari semne de întrebare cu privire la capacitatea autorităţilor române de a-şi apăra cetăţenii.

În acest context, într-un comunicat transmis în cursul aceleiaşi zile, Ministerul de  Interne a explicat cum a fost posibil ca drona ucraineană să treacă de Sistemul Integrat de Supraveghere Maritimă (SCOMAR).

Potrivit documentului citat, SCOMAR funcționează în parametrii pentru care a fost creat, dar rolul său este diferit de cel al unui sistem militar destinat detectării dronelor.

„Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm că Sistemul Integrat de Supraveghere Maritimă - SCOMAR - funcționează în parametrii tehnici și operaționali pentru care a fost conceput, dezvoltat și integrat în activitatea Poliției de Frontieră.

SCOMAR este un sistem integrat de supraveghere maritimă, nu un radar singular și nu un sistem militar anti-dronă”, a transmis MAI.

Ministerul explică faptul că sistemul este folosit în principal pentru supravegherea frontierei maritime, monitorizarea traficului naval, combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere şi detectează nave mai mari de 6 metri.

„Acesta este destinat pentru implementarea funcțiilor de Gardă de Coastă, precum: controlul frontierei maritime, monitorizarea și supravegherea maritimă, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere. Sistemul a fost proiectat și optimizat pentru detectarea, identificarea și monitorizarea ambarcațiunilor și navelor de interes, în special a celor cu dimensiuni mai mari de 6 metri”, arată instituția.

Potrivit MAI, drona care s-a autodetonat în Portul Constanța are caracteristici tehnice complet diferite de cele ale ambarcațiunilor pentru care a fost construit SCOMAR.

„Incidentul din Portul Constanța privește o categorie tehnică diferită de ținte față de cele pentru care SCOMAR a fost proiectat și configurat operațional. Drona maritimă fără pilot identificată în port are caracteristici specifice unei platforme de dimensiuni reduse, cu profil de detecție foarte scăzut și amprentă radar redusă, diferite de profilul ambarcațiunilor și navelor pentru care sistemul este optimizat.

Înțelegem preocuparea publică generată de acest incident. În asemenea situații, cetățenii așteaptă ca statul să funcționeze coerent, prin toate instituțiile sale. Tocmai de aceea, evaluarea trebuie realizată pe ansamblul mecanismelor relevante: supraveghere, detecție, alertare, management al traficului naval, siguranță portuară, intervenție, ordine publică și cooperare interinstituțională.

În domeniul siguranței și securității maritime, statul acționează prin mai multe autorități, fiecare cu atribuții tehnice și operaționale stabilite prin lege. Ministerul Afacerilor Interne își exercită atribuțiile prin structurile sale competente și cooperează cu toate instituțiile responsabile pentru clarificarea elementelor relevante și coordonarea măsurilor necesare.

O situație tehnică și operațională complexă trebuie analizată pe baza datelor, a competențelor legale și a procedurilor aplicabile. Personalizarea responsabilității sau atribuirea selectivă a unor concluzii înainte de finalizarea evaluărilor instituționale poate crea confuzie publică și nu contribuie la consolidarea răspunsului statului.

Garda de Coastă menține cooperarea permanentă cu instituțiile și structurile cu atribuții în domeniul siguranței și securității maritime, asigurând schimbul operativ de informații și sprijinind coordonarea măsurilor necesare, potrivit competențelor legale.

Ministerul Afacerilor Interne va continua să acționeze, prin structurile sale, în limitele atribuțiilor legale, pentru siguranța cetățenilor, ordinea publică și sprijinirea cooperării interinstituționale necesare securității spațiului maritim românesc”, a transmis Ministerul de Interne.

Cazul de la Constanţa este cu atât mai sensibil cu cât nu a avut loc într-o zonă izolată de la graniţă, ci într-unul dintre cele mai importante porturi ale României, aflat în apropierea unor obiective strategice şi a unor zone intens circulate.

În acest context, discuţiile apărute în spaţiul public nu mai sunt doar despre originea dronei sau despre responsabilitatea pentru incident, ci şi despre capacitatea statului de a detecta din timp astfel de ameninţări şi de a reacţiona eficient atunci când acestea apar.