Ce scrie în raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România despre anularea alegerilor

Comisia Europeanǎ a publicat cel de al șaselea raport anual despre evoluțiile statului de drept în țările membre. Printre principalele probleme sesizate cu privire la România se află închiderea a numeroase cazuri de corupție din cauza prescripției, imprevizibilitatea legislativa sau lipsa de transparență.

Comisia Europeană a făcut recomandări pentru statul de drept în România. FOTO:EU

„Raportul privind statul de drept și ciclul anual privind statul de drept contribuie la reziliența democrației, a securității și a economiei Europei într-un mediu global în care respectarea drepturilor fundamentale și a sistemelor democratice se află din ce în ce mai mult sub presiune. Prin urmare, este esențial ca UE să își reafirme angajamentul față de statul de drept și să ia măsuri concrete pentru a-l promova și apăra, pe continentul nostru și în întreaga lume”, se arată în comunicatul de presă emis de Comisia Europeană.

Raportul din acest an confirmă faptul că există o traiectorie pozitivă în multe state membre, deoarece au fost realizate reforme importante în cele patru domenii-cheie vizate de raport – justiția, combaterea corupției, libertatea mass-mediei și sistemul instituțional de control și echilibru. Deși în unele state membre persistă provocări și, în câteva cazuri, situația este gravă, angajamentul general față de proces rămâne puternic, iar statele membre au abordat un număr substanțial de recomandări din 2024, integral sau parțial.

Respectarea statului de drept este, de asemenea, esențială pentru punerea în aplicare a unor politici care să promoveze competitivitatea prin intermediul pieței unice și să le permită cetățenilor să participe activ atât în societate, cât și în economie, se arată în raport. 

Situația din România

„România a făcut pași semnificativi către finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, care au abordat preocupările legate de independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție. În prezent se explorează demersuri legislative menite să consolideze și mai mult garanțiile referitoare la independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare, iar Ministerul Justiției va analiza oportunitatea unei evaluări a punerii în aplicare a legilor justiției după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, ținând seama de necesitatea de a menține stabilitatea cadrului juridic”, se arată în raport.

Transparența jurisprudenței privind sancțiunile disciplinare s-a îmbunătățit, datorită eforturilor de sensibilizare. Ministerul Justiției a dat dovadă de deschidere în ceea ce privește adaptarea reformei sistemelor informatice din cadrul instanțelor, astfel încât să fie garantată independența sistemului judiciar.

„S-au depus o serie de eforturi suplimentare pentru a asigura resurse umane adecvate în sistemul de justiție, inclusiv prin noi recrutări, în pofida restricțiilor bugetare. Au fost demarate mai multe inițiative menite să faciliteze accesul la asistență judiciară. Durata procedurilor a crescut în comparație cu anii precedenți”, se arată în raport.

Punerea în aplicare a strategiei anticorupție 2021-2025 se menține în parametri și este în curs de pregătire o nouă strategie, bazată pe evaluarea ex post a strategiei actuale. Autoritățile înregistrează în continuare rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt.

Numeroase dosare de corupție închise din cauza prescripției

„Cu toate acestea, în urma hotărârilor privind termenele de prescripție, instanțele naționale au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări. S-au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor din sistemul judiciar. Este în discuție actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind în curs de elaborare un proiect de lege menit să abordeze practica „ușilor turnante””, spun oficialii europeni.

Agenția Națională de Integritate a continuat să înregistreze rezultate în ceea ce privește gestionarea conflictelor de interese și a declarațiilor de avere, însă o hotărâre a Curții Constituționale va obliga România să își reevalueze sistemul declarațiilor de avere, perceput până în prezent ca fiind unul solid - spun specialiștii europeni. 

„Au fost făcuți câțiva primi pași înspre introducerea de norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați, iar legislația menită să îmbunătățească transparența finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată de Parlament. Corupția și frauda au fost identificate de autoritățile naționale drept riscuri în procesul de achiziții publice, existând câteva măsuri în curs pentru contracararea lor”, arată sursa citată.

„Creșterea publicității politice netransparente”

„Nu s-au efectuat demersuri în ceea ce privește consolidarea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media. Finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a condus la o creștere a publicității politice netransparente. Dincolo de faptul că Consiliul Național al Audiovizualului ar avea de câștigat dacă ar dispune de mai multe resurse umane și de mult-așteptatul nou sistem informatic, informațiile privind proprietatea asupra mass-mediei sunt încă insuficiente în afara sectorului audiovizual”, arată specialiștii europeni.

Actorii din domeniul mass-media nu au ajuns încă la un acord cu privire la autoreglementare. În așteptarea finalizării discuțiilor privind un nou Cod de procedură administrativă, persistă problemele privind transparența și accesul la informații. Amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor constituie în continuare o problemă, iar presiunea politică asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor.

„Au fost întreprinse câteva demersuri pentru a îmbunătăți consultările publice, dar în practică se întâlnesc în continuare o serie de deficiențe. Imprevizibilitatea legislativă, utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale guvernului, problemele privind calitatea legislației și sarcina de reglementare rămân principalele preocupări ale întreprinderilor și ale organizațiilor societății civile”, arată raportul citat.

Despre anularea alegerilor

Există și o scurtă precizare cu privire la reluarea alegerilor prezidențiale: „Alegerile prezidențiale au fost repetate în 2025, în urma hotărârii Curții Constituționale de a anula primul tur de scrutin al alegerilor care a avut loc în 2024”. Subiectul este expediat rapid fără a exista vreun reproș adus autorităților din România. 

„Nu a fost adoptată încă o decizie definitivă cu privire la acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului. Pentru a aborda provocările tot mai mari cu care se confruntă organizațiile societății civile, a fost adoptată Strategia pentru Guvernare Deschisă”, conchide raportul.

A respectat România recomandările de anul trecut?

În raport se arată că în general, în ceea ce privește recomandările din Raportul privind statul de drept din 2024, România a înregistrat:

▶Progrese semnificative în finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, inclusiv prin consultări și evaluări în vederea îmbunătățirii în continuare a legile justiției la o nouă ocazie.

▶Unele progrese suplimentare în ceea ce privește asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru serviciile de urmărire penală, ținând cont de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar.

▶Unele progrese suplimentare în ceea ce privește luarea de măsuri, în special la nivel operațional, pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor penale în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând cont de standardele europene.

▶Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește introducerea unor reguli privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului.

▶Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește consolidarea regulilor și mecanismelor de consolidare a guvernanței independente și independenței editoriale a mass-media publice, ținând cont de standardele europene privind mass-media publice.

▶Unele progrese în ceea ce privește asigurarea unor consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației.

▶Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește avansarea procesului de obținere a acreditării a două instituții naționale pentru drepturile omului, ținând cont de Principiile ONU de la Paris.

Recomandări pentru România

Pe această bază și luând în considerare alte evoluții care au avut loc în perioada de referință, pe lângă reamintirea angajamentelor relevante asumate în cadrul Planului de redresare și reziliență și a recomandărilor specifice fiecărei țări în cadrul semestrului european, se recomandă României să:

▶Ia măsuri legislative pentru a consolida garanțiile care să asigure independența procurorilor de rang înalt și pentru organizarea și funcționarea poliției judiciare.

▶Ia măsuri pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor penale din sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție.

▶Introducă reguli privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului și asigură eficacitatea sistemului de declarare a averii.

▶Intensifice eforturile pentru a consolida regulile și mecanismele de consolidare a guvernanței independente și independenței editoriale a mass-media de serviciu public, ținând cont de standardele europene privind mass-media de serviciu public.

▶Intensifice eforturile pentru a aborda utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale guvernului și pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației.

▶ Continuarea procesului de obținere a acreditării Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului, ținând cont de Principiile ONU de la Paris.