Ce scrie presa rusă despre prezidențialele din România: De la un vot invalidat la o societate divizată
0Turul doi al alegerilor prezidențiale a devenit, în mod neoficial, un referendum privind orientarea geopolitică a țării, încrederea în statul de drept și capacitatea României de a rămâne un actor predictibil într-un context regional volatil. Votul de duminică nu este doar despre cine va ocupa funcția de președinte, ci despre ce fel de țară va deveni România în anii următori.
Duminică seară, Ministerul rus de Externe a respins cu sarcasm acuzațiile de ingerință în procesul electoral românesc. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, a ironizat pe Telegram procesul democratic românesc, afirmând că „nu poți interveni într-un astfel de haos – cel mult poți rămâne blocat în el”.
Mesajul Moscovei vine într-un moment de fragilitate, dar și de profundă polarizare internă, într-un context în care orice destabilizare a României ar avea ecouri directe în flancul estic al NATO.
"În primul rând, aș cere să nu numim alea alegeri. În al doilea rând, nu poți interveni în ceva de genul acesta — poți doar să rămâi blocat în așa ceva. Așa că nu mai murdăriți pe nimeni altcineva cu procesul vostru electoral. Curățați-vă singuri!", a afirmat Zaharova, pe rețeaua Telegram.
România se află într-un moment critic, cu ecouri profunde în societate și în afara granițelor. Potrivit datelor preliminare furnizate de institutele CURS și Avangarde, actualul primar general al Capitalei, Nicușor Dan, ar urma să câștige cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale repetate, cu un scor de 54,1%. Contracandidatul său, liderul formațiunii radicale Alianța pentru Unirea Românilor, George Simion, este creditat cu 45,9%.
Sondajele nu includ însă votul din diaspora, un segment esențial în ecuația electorală românească, cunoscut pentru voturi care, în trecut, au înclinat balanța în mod decisiv, scrie presa rusă.
De la un vot invalidat la o societate divizată
Repetarea alegerilor prezidențiale are loc într-un climat tensionat, după ce scrutinul inițial din noiembrie 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională. La acel moment, fostul diplomat Călin Georgescu, asociat cu AUR, a ieșit învingător în primul tur. Decizia CCR a venit în urma unor semnale grave transmise de serviciile de informații, potrivit cărora România ar fi fost ținta unor „acțiuni hibride agresive” desfășurate de Federația Rusă, inclusiv tentative de manipulare informatică a bazei de date electorale.
Astfel, alegerile din mai 2025 nu sunt doar o competiție electorală, ci un test de rezistență pentru sistemul democratic și instituțiile de securitate ale statului.
George Simion: din stradă în pragul Cotroceniului
George Simion, liderul AUR, a câștigat primul tur din 4 mai, cu 40,5% din voturi, capitalizând o retorică anti-europeană și suveranistă, într-o Românie marcată de inegalități, neîncredere în elite și anxietate socială. Nicușor Dan, independent susținut de o coaliție informală de partide democratice și pro-europene, s-a plasat pe locul doi, cu puțin peste 20%.
Ascensiunea explozivă a lui Simion între cele două tururi și scenariul unui președinte provenit dintr-o formațiune cu poziții extremiste au determinat mobilizarea unor segmente importante din societatea civilă și diaspora, care văd în Nicușor Dan ultima barieră în fața unui viraj autoritar.
Pe fundalul acestor cifre, semnalul transmis de electorat este clar: România este scindată între două viziuni opuse – una liberal-democratică și una suveranistă, cu accente naționaliste. Viitorul președinte nu va avea un mandat ușor, indiferent de numele câștigătorului, scrie Meduza.io.
Se încarcă comentariile...
